Distorsiuni cognitive în relațiile de cuplu

cuplu care se cearta

Deși fiecare relație este unică și specială în felul ei, certurile nu întârzie să apară, de multe ori fiind provocate de distorsiuni cognitive. Acestea sunt erori de judecată sau gânduri automate care preced și provoacă răspunsuri emoționale, mintea nostră creând scenarii eronate. De cele mai multe ori, aceste distorsiuni apar în evenimente specifice și izolate.

În continuare voi descrie și ilustra 10 dintre cele mai frecvente distorsiuni cognitive:

1. Citirea gândurilor

Fără să îți întrebi partenerul, știi la ce se gândește acesta, trăgând astfel concluzii pripite. Spre exemplu, dacă în timpul unei discuții partenerul tău cască, te gândești că s-a plictisit de tine, când, de fapt, poate a avut o zi grea la muncă și e obosit.

2. Exagerare și minimizare

Această distorsiune se referă la evaluarea unei situații ca fiind mult mai mult sau mai puțin importantă decât este. De cele mai multe ori, se exagerează magnitudinea anumitor probleme sau sarcini și se subestimează performanțele, realizările, capacitățile partenerului. Spre exemplu, dacă partenera ta a făcut prea multe cumpărături, îi reproșezi că sunteți faliți, iar ea cheltuie în neștire; partenerul tău te surprinde dimineața cu un mic-dejun la pat dar pari neimpresionată deoarece tu ești cea care gătește cel mai mult în relație.

3. Personalizare

Reprezintă tendința de a supraestima gradul în care evenimentele sunt relaționate cu tine, tinzi să te auto-blamezi pentru starea de spirit proastă a partenerului tău. Astfel, crezi că ai o contribuție directă, dar nejustificată, la ceea ce se întâmplă în jurul tău. Spre exemplu, dacă partenerul tău vrea să se relaxeze și să aibă puțin spațiu personal, tu vei crede că l-ai supărat sau enervat.

4. Inferență arbitrară

Se definește ca fiind procesul de creare a unei interpretări pe baza unei situații, eveniment sau experiență atunci când nu este nicio dovadă actuală pentru a susține concluzia. Specific acestei distorsiuni este lipsa de considerare a explicațiilor alternative care ar fi mult mai plauzibile și mai probabile. Spre exemplu, dacă partenerul sparge accidental o farfurie din vesela ta preferată, vei crede că a făcut acest lucru deliberat pentru a te supăra/enerva.

5. Gândire alb-negru

Reprezintă incapacitatea de a percepe o variantă de mijloc, categoriile fiind complet opuse. Există bine sau rău, succes sau eșec, urât sau frumos, și nimic între cele două extreme. Cel mai simplu mod de a distinge această distorsiune de celelalte îl reprezintă folosirea conjuncțiilor: „ori…, ori…”, „fie…,fie….”. Spre exemplu, dacă ești geloasă, îi vei impune partenerului tău că fie nu mai vorbește cu nicio persoană de sex opus, fie relația se va încheia.

6. Abstractizare selectivă

Reprezintă procesul prin care te concentrezi pe un detaliu scos din context, ignorând anumite elemente mai proeminente ale situației și conceptualizând toată experiența pe baza acestui detaliu. Spre exemplu, partenerul tău te laudă pentru cina pregătită și apreciază efortul pe care l-ai depus în a pregăti totul dar la un moment dat menționează (în mod asertiv) că desertul este puțin necopt. Gândul tău imediat este „nu este mulțumit cu cina pe care i-am pregătit-o” iar această idee devine supremă în ciuda laudelor pe care ți le adresase până atunci.

7. Vederea în tunel

Este eroarea de judecată care te face să percepi doar anumite detalii care sunt în concordanță cu starea ta de spirit/dispoziția ta dintr-un moment respectiv. De obicei, partenerii se agață de un detaliu nesemnificativ și interpretează întreg evenimentul pe baza acestuia. Spre exemplu, dacă tu împreună cu partenerul tău v-ați certat timp de o oră sau 2 în cadrul unui concediu de un weekend la munte, după ce vă veți întoarce acasă veți spune că v-ați certat pe toată durata vacanței.

8. Suprageneralizare

Pe baza unui incident izolat se crează o regulă generală care mai apoi este aplicată constant în evenimente relaționate sau nu. Adică, îți formezi niște reguli pe baza unor situații izolate, pe care le va aplica și în alte situații asemănătoare. În acest caz se folosesc frecvent expresiile “tu niciodată…” “tu mereu…” “tu întotdeauna…”. Spre exemplu, dacă partenerul tău uită la un moment dat să ducă gunoiul, tu vei ajunge mereu să îi reproșezi: “tu niciodată nu faci ceea ce te rog!”.

9. Etichetare

Reprezintă o formă extremă a suprageneralizării. Etichetăm o persoană pe baza unui singur aspect, iar apoi nu mai ținem cont de dovezile care sunt incongruente cu acea etichetă. Spre exemplu, dacă partenerul uită să îți cumpere ceva de care ai disperată nevoie, îl vei considera ca fiind un nepăsător, chiar dacă e prima dată când se întâmplă asta, și, pe viitor, nu o să te mai bazezi pe el să facă ceva important pentru tine.

10. Judecata emoțională

Reprezintă tendința de a-ți lăsa propriile sentimente să direcționeze întreaga ta interpretare a realității. Crezi că ceva trebuie să fie adevărat pentru că așa simți tu, ignorând dovezile. Spre exemplu, dacă te simți geloasă, vei crede că sigur te înșeală, chiar dacă nu a făcut nimic care să demonstreze asta.

Acum că știm ce reprezintă aceste erori în gândire și cum ne pot afecta relația, este important ca în momentul în care ne aflăm într-un conflict cu partenerul, să ne oprim pentru o secundă și să analizăm atent situația. Dacă identificăm distorsiunea cognitivă de la care a început cearta, ne va fi mult mai ușor să soluționăm conflictul. De asemenea, este foarte important să reținem că relația de cuplu este una bidirecțională: acțiunile partenerului nostru ne afectează pe noi și acțiunile noastre îl afectează pe partenerul nostru. Prin urmare, este vital să luăm mereu în calcul și perspectiva acestuia, și, dacă simțim că ne-a greșit cu ceva, să îi comunicăm această îngrijorare în mod asertiv.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.