Natura Experimentelor Psihologice (I): Variabile și Condiții

Conspect al capitolului 2, ”The Nature of Psychology Experiments (II): Variables and Conditions” din ”Experimental Design and Statistics for Psychology”, de Fabio Sani și John Todman.

Abordarea științifică a psihologiei necesită respectarea unui proces bi-stadial. Primul stadiu presupune formularea unor ipoteze, iar al doilea presupune testarea acestor ipoteze (colectarea de dovezi empirice). Pentru a testa ipoteza că modificarea unui lucru într-un anumit fel va duce la o anumită modificare a altui lucru, este necesar experimentul. 

Un exemplu de experiment este cel pentru testarea ipotezei că dispoziția afectivă pozitivă determină o performanță superioară în sarcini cognitive. În acest scop, 40 de participanți, să zicem, sunt împărțiți aleatoriu în 2 grupuri: unul care este expus la un filmuleț comic, iar altul care este expus la un filmuleț neutru emoțional. Participanții nu sunt conștienți de această împărțire și nici de scopul experimentului. După vizionarea filmulețului, toți participanții sunt rugați să rezolve o serie de probleme. Rezultatele la aceste sarcini ale acelor două grupuri sunt comparate pentru a vedea dacă grupul căruia i-a fost indus o dispoziție pozitivă a avut o performanță superioară celui cu dispoziție neutră. 

Reguli și noțiuni fundamentale în psihologia experimentală 

Variabile independente și dependente 

Ipotezele sugerează că unul sau mai multe lucruri se schimbă, iar schimbările unui lucru determină sau sunt asociate cu schimbările altui lucru. Aceste lucruri care pot să își schimbe nivelurile se numesc variabile.  

În contextul unui experiment, una sau mai multe variaible sunt modificate sau manipulate intenționat pentru a avea un efect asupra unei alte variabile. Variabila manipulată se numește variabilă independentă (VI). Acest nume i-a fost dat pentru că variațiile sale nu depind de ce fac participanții, ci sunt predeterminate de experimentator. În schimb, variabila care se modifică fără a fi manipulată de experimentator se numește variabilă dependentă (VD). 

În exemplul de mai sus, dispoziția afectivă este variabila independentă, manipulată experimental, iar performanța cognitivă este variabila dependentă, a cărui nivel este influențat de modificările VI.  

O altă diferențiere trebuie făcută între variabilele continue și cele discrete. Dispoziția afectivă, inteligența sau temperatura sunt variabile continue. Valoarea pe care o pot lua se află pe un continuum. În schimb, variabilele discrete pot lua doar forma unor numere întregi și, de multe, ori sunt categoriale, adică nu pot fi măsurate numeric, iar orice alocare numerică dată unei categorii este pur artificială. Spre exemplu, putem nota într-o bază de date femeile cu 1 și bărbații cu 2, însă aceasta este o convenție. Aceeași situație o avem în cazul națioonalității și altor dimensiuni demografice: rasă, etnie, statut marital etc. 

Niveluri ale variabilei independente și condiții ale experimentului 

Manipularea VI presupune că aceasta va avea două sau mai multe stări diferite. Aceste stări sau niveluri sunt numite condiții. Spre exemplu, variabila dispoziție afectivă are două condiții: dispoziție pozitivă și dispoziție neutră.  

De cele mai multe ori, o variabilă are cel puțin o condiție experimentală și una de control. Condiția experimentală este cea în care variabila este efectiv manipulată, pe când condiția de control reprezintă un nivel de bază, nealterat sau natural, la care să putem raporta efectele manipulării. În exemplul nostru, doar condiția dispoziției pozitive reprezintă o manipulare, pe când cea a dispoziție neutre este o condiție de control, un nivel de bază. 

Deși aceasta este situația cea mai frecventă, nu toate experimentele au o condiție de control. Uneori, experimentatorii vor să compare efectele a două manipulări diferite ale aceleiași variabile. Spre exemplu, unui grup i se induce o dispoziție pozitivă, iar altuia o dispoziție negativă.   

Măsurarea nivelurilor variabilei dependente (VD) 

Când stabilești cum vei măsura VD, instrumentul sau sarcina folosite trebuie să fie un indicator plauzibil și trebuie să ofere o măsurare precisă și riguroasă a variabilei. Spre exemplu, un test de logică poate fi un indicator potrivit pentru performanța intelectuală. Nu este singurul tip de performanță intelectuală, dar rezolvarea problemelor sugerează performanță intelectuală, iar folosirea mai multor probleme permite cuantificarea rezultatelor (i.e. câte probleme au fost rezolvate corect). 

Specificarea modului de măsurare a VD se numește definire operațională a acesteia.  

O altă diferențiere ce trebuie făcută este între designul experimental cu grupuri independente și cel cu măsurători repetate. Designul cu grupuri independente presupune utilizarea de participanți diferiți în fiecare condiție. În exemplul nostru, grupul căruia i-a fost indusă dispoziția pozitivă a diferit de grupul căruia i s-a indus o dispoziție neutră. Acest tip de design se mai numește și inter-subiecți. 

În schimb, designul cu măsurători repetate presupune aplicarea tuturor condițiilor aceluiași grup de participanți. De aceea se mai numește și design intra-subiecți. În cazul nostru, ar fi presupus să inducem întregului grup o dispoziție pozitivă, să-l testăm cu un set de probleme, iar apoi să inducem o dispoziție neutră și să-l testăm cu un alt set de probleme de dificultate similară.  

Pentru a te asigura că manipularea a funcționat și că cele două condiții reprezintă într-adevăr niveluri diferite ale VI, sunt folosinte verificări ale manipulării (manipulation checks). În exemplul cu dispoziția afectivă, o astfel de verificare ar presupune să-i întrebi pe participanți cum se simt în urma filmulețului. Dacă tendința grupului experimental este de a răspunde ”bine”, iar cea a grupului de control să răspundă ”neutru”, înseamnă că manipularea a funcționat. 

Completări cu privire la variabilele independente și dependente 

O variabilă care este dependentă într-un experiment poate fi independentă într-un alt experiment. Prin urmare, acest statut a unei variabile este determinat de ipoteza testată. Prin excepție, variabile precum vârsta sau sexul nu pot fi folosite ca VD, însă pot fi folosite ca VI, chiar dacă nu putem modifica propriu-zis sexul sau vârsta participanților. De aceea, când folosim astfel de variabile ca fiind independente, nu vorbim despre cu experiment, ci despre un cvasi-experiment.  

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.