Ne aduc sau nu ne aduc banii fericirea?

Am vorbit despre ce e fericirea în articolul trecut din prisma perspectivelor hedonică și eudaimonică. Acum că avem o înțelegere mai nuanțată asupra diferitelor tipuri de fericire și ce înseamnă acestea, haideți să ne concentrăm puțin pe factorii care le determină. Dintre aceștia, puțini sunt mai controversați decât banii.

Haideți să vedem perspectiva științifică asupra acestei relații, perspectivă care este, ca întotdeauna, nuanțată. Cercetările de până acum au căutat să înțeleagă efectele banilor asupra fericirii atât la nivel individual, cât și la nivel de de națiune.

Banii și fericirea individuală

Dacă ne uităm la nivel individual, s-a demonstrat că sărăcia este asociată cu mai multe emoții negative, iar oamenii cu un nivel de trai scăzut sunt mai nemulțumiți de propria viață. Dar ce e interesant este faptul că venitul crescut duce la niveluri modeste de fericire, dar reduce considerabil probabilitatea de a fi nefericit (David & Szentagotayi, 2017). E important să înțelegem că absența fericirii nu este sinonimă cu nefericirea. Suntem fericiți, de exemplu, când câștigăm la loto și suntem nefericiți când ne pierdem portofelul în care aveam toate actele. Dacă cele două se întâmplă simulant, ele nu se exclud reciproc: suntem și fericiți și nefericiți în același timp.

Chiar dacă satisfacția legată de viață crește direct proporțional cu venitul, emoțiile pe care le simțim în legătură cu venitul arată că după un anumit nivel, un plus de bogăție nu mai aduce un plus de emoții pozitive. Acest nivel este cel la care ne sunt satisfăcute nevoile fundamentale: de adăpost, hrană, igienă etc. Veniturile care depășesc acest nivel nu ne aduc mai multă fericire și nici mai puțin stres, dar ne fac mai mulțumiți de propria viață.

Această stare de ”mulțumire”, numită și stare subiectivă de bine, este o privire de ansamblu asupra vieții noastre. Ea reprezintă cât suntem de satisfăcuți de ceea ce facem (atât în general, cât și specific, cât de des și cu ce durată avem emoții pozitive sau emoții negative.

Atenție că această stare subiectivă de bine trebuie diferențiată de fericirea ca emoție de moment. Această emoție, ca oricare alta, este declanșată de o situație specifică, proximă, pe când starea subiectivă de bine sau satisfacția cu propria viață este mai stabilă în timp și presupun o evaluare globală.

Lindquist și colaboratorii săi au arătat în 2019 că cei care au câștigat sute de mii de euro au fost mai mulțumiți de viața lor decât cei care au câștigat mai puțin, iar cei din urmă au fost mai mulțumiți cu viața lor decât cei care nu au câștigat nimic. În schimb, nu au fost diferențe între cele trei categorii în ce privește fericirea.

Depinde cum îi cheltui…

Un alt set de cercetări s-au concentrat pe modul în care cheltuirea (și nu obținerea banilor) poate să ne aducă fericirea. Aceste cercetări au arătat că dacă banii sunt investiți în alte persoane – cheltuire prosocială (prosocial spending) – sau pentru cumpărarea de experiențe (buying epxeriences) și nu lucruri, efectul banilor asupra fericirii este mai puternic.

Cheltuirea prosocială se referă la a oferi sau a cumpăra bunuri altor persoane. Chiar dacă prima intuiție e de a spune că e un act condus de normele sociale, realitatea e alta. Au fost făcute studii iar unul dintre ele a demonstrat faptul că înainte de a se preocupa să pară generoși pentru ceilalți, copiii mici de 2 ani simt o mai mare fericire din a cheltui resurse pentru alții, decât pentru ei înșiși.

Cumpărarea de experiențe poate să se refere la o vacanță, un workshop sau o săritură cu parașuta – orice experiență nouă, diferită, care ne scoate din cotidian, din zona de cofort și ne aduce un plus. Cumpărarea de experiențe aduce mai multă fericire decât cumpărarea de lucruri. Unul dintre motive este că experiențele noi ne facilitează interacțiunile cu alte persoane, iar de aici primim și beneficile hedonice ale utilizării banilor pentru cultivarea conexiunii sociale.

O mențiune interesantă apropo de relația dintre bani și fericire este referitoare la vârstă. Studiile ne arată că persoanele tinere asociază fericirea cu entuziasmul, dar cu cât avansează în vârstă, entuziasmul e înlocuit de calm. Prin urmare, fiecare persoană va investi în produse care îi vor apropia de atingerea acestei stări.

Fericirea poate fi mai puțin dependentă de cantitatea fiecărei resurse disponibile și mai dependentă de măsura în care oamenii se concentrează pe fiecare resursă – și, poate chiar mai mult, de modul în care oamenii aleg să-și petreacă timpul și banii.

Bogăția și fericirea națiunilor

La nivel colectiv, psihologii au urmărit dacă oamenii din țări bogate sunt mai fericiți decât cei din țări sărace, iar rezultatele arată că există o legătură între starea subiectivă de bine și bogăția unei țări. Putem spune că e ceva la ce ne așteptam, deoarece starea de bine e influențată de importanța oferită drepturilor oamenilor, de egalitate, de un nivel educațional crescut, de sistemul de asistență socială și altor servicii care sunt influențate la rândul lor de un venit.

În concluzie, banii pot aduce fericirea atâta timp cât ne îndeplinesc nevoile de bază. După ce acestea sunt îndeplinite, ei pot influența fericirea în funcție de interesele pe care le avem în perioada aceasta a vieții. Banii sunt suficienți pentru a ne aduce o viață plăcută, dar nu pentru o viață bună și o viață cu sens.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.