Ce sunt amnezia digitală și efectul Google?

Amnezia digitală și efectul Google sunt două fenomene asociate utilizării internetului și tehnologiei digitale, cu impact asupra memoriei noastre. În cele ce urmează, voi încerca să le definesc și să le explorez mecanismele, în baza cercetărilor psihologice. 

Imaginează-ți cum ar arăta viața ta acum, dacă nu s-ar fi descoperit încă internetul. Pentru unii dintre noi poate fi greu de imaginat, pentru alții poate fi doar o imagine îndepărtată a unei realități demult apuse. Utilizat inițial pentru schimbarea de informații între universitari și oameni de știință, în 30 aprilie 1993 internetul a devenit în cele din urmă accesibil publicului larg. Se poate observa impactul semnificativ al tehnologiei digitale asupra stilului nostru de viață din ultimele trei decenii. Zi de zi utilizăm o serie de dispozitive electronice care ne ajută să realizăm anumite sarcini mult mai prompt și eficient. Ne folosim de telefonul mobil pentru a lua notițe, ne monitorizăm pulsul cu ajutorul unui smartwatch sau ne bazăm pe GPS când vrem să ajungem într-o locație nouă. Dar putem vorbi și de un impact vizibil la nivelul funcționării creierului nostru?

Ce reprezintă efectul Google și amnezia digitală?

Efectul Google se referă la tendința de a nu reține sau de a uita o informație, deoarece consideri că acea informație este disponibilă oricând online. Poate ți s-a întâmplat și ție să cauți pe Google definiția cuvântului „fortuit”, iar la scurt timp când te întâlnești din nou cu acel cuvânt îți dai seama că nu mai știi ce înseamnă. Prin urmare, ajungi să o mai verifici încă o dată sau în repetate rânduri. Un alt exemplu ar fi că nu mai reții zilele de naștere ale unor prieteni, pentru că ai mereu platforme precum Facebook la îndemână și poți oricând să verifici când este ziua lor.

Amnezia digitală se referă la fenomenul de uitare și de a nu reține informații pe care ai încredere că un dispozitiv digital ‘le va ține minte’ în locul tău. Spre exemplu, nu mai reții numere de telefon deoarece le salvezi în memoria telefonului. Sau nu mai reții la fel de bine anumite informații pentru un examen online, pentru că ți-ai scris o serie de notițe pe laptop sau telefon și ai acces la ele în timpul examenului.

Observați că efectul Google și amnezia digitală sunt fenomene foarte similare. Uneori acestea sunt folosite interșanjabil în literatura de specialitate, conform unui review publicat în 2020. Ambele fac referire la a uita, intenționat sau neintenționat, informația stocată pe un dispozitiv digital.

Cât de comune sunt aceste fenomene?

Apariția acestor fenomene depinde în primul rând de frecvența cu care persoanele se folosesc de dispozitivele digitale, în detrimentul utilizării propriei memorii. Cu cât ne bazăm mai puțin pe memoria noastră, cu atât ne bazăm mai mult pe o memorie externă. Acest lucru este surprins și într-un studiu în care participanții aveau sarcina să răspundă unor întrebări dificile. Cei care s-au folosit de Google pentru a căuta răspunsurile au avut o probabilitate ridicată de a decide să se folosească de Google pentru a răspunde ulterior unor întrebări ușoare. În schimb, participanții care au oferit răspunsuri din memorie pentru întrebările dificile, au răspuns ulterior la întrebări simple tot din memorie.

Într-un alt studiu realizat în 2020 s-a observat că marea majoritate a participanților (studenți) au raportat că experiențiază amnezia digitală și efectul Google. De asemenea, 70% dintre studenți se declară în prezent mult mai dependenți de telefoanele mobile decât au fost vreodată în trecut. Unul din studenți afirma că își ia smartphone-ul cu el mereu și oriunde merge, pentru a accesa instantaneu orice informație de care are nevoie. Se observă o tendință din ce în ce mai ridicată de a depinde de dispozitivele digitale. Așadar, există costuri în ceea ce privește memoria având în vedere că ne folosim tot mai mult de o memorie externă când vine vorba de a stoca informații?

În ce mod este memoria influențată?

Henkel a realizat un studiu în 2014 în care a demonstrat că fotografierea unor obiecte conduce spre o reamintire mai slabă a proprietăților acestora, comparativ cu simpla observare a lor, fără a le fotografia. Participanții la studiu au depus un efort mult mai redus în procesarea și reamintirea obiectelor când știau că ulterior vor putea accesa fotografiile respective. Similar se întâmplă și în cazul altor tipuri de informații. Când știi că ai acces la informații, depui mai puțin efort atât pentru a le memora, cât și pentru a ți le reaminti.

Sparrow și colaboratorii săi au demarat o serie de experimente din care s-au extras mai multe concluzii raportat la efectul Google și la modul în care reținem informațiile. Pe de o parte, au observat că participanții și-au reamintit informații la care credeau că NU vor mai avea acces ulterior, dar le-au uitat pe acelea care știau că sunt salvate în memoria unui calculator. Pe de altă parte, rezultatele unei alte probe experimentale sugerează faptul că oamenii își amintesc foarte bine unde pot găsi informația dar nu își mai amintesc ce/care este conținutul informației salvate. Așadar, prioritizarea locului în care informațiile pot fi găsite presupune și uitarea informației. Desigur, acesta nu este un lucru rău în sine, în contextul în care putem accesa acele informații oricând avem nevoie. În schimb, în situații în care nu putem avea acces la ele, consecințele pot fi nefaste.

Amnezia digitală și efectul Google sunt fenomene relativ noi, astfel că este nevoie de studii suplimentare pentru a le înțelege pe deplin. Încă nu există date concludente în ceea ce privește influența acestor fenomene asupra funcționării memoriei pe termen lung, iar părerile sunt împărțite: deși este sugerat că ar exista efecte negative, se pare că este mult mai productiv și adaptativ să ne bazăm din ce în ce mai mult pe tehnologiile digitale, care pot reprezenta o memorie externă a sistemului nostru cognitiv.

Search Searching Website Internet Concept

Este într-adevăr adaptativ să ne bazăm din ce în ce mai mult pe dispozitive digitale?

Folosirea unor instrumente externe ne-a ajutat în adaptarea noastră la mediu și în evoluția noastră ca specie. În ceea ce privește memoria, sistemul nostru cognitiv este limitat, iar dezvoltarea treptată a tehnologiilor a ajutat la stocarea informațiilor în afara memoriei noastre de-a lungul a mii de ani. Inițial transmiterea informațiilor de la o generație la alta se realiza pe cale orală, ulterior au apărut cărțile și nu în ultimul rând tehnologiile digitale. 

Similar ne putem gândi la dezvoltarea mijloacelor de transport. În prezent, ne bucurăm de oportunitatea de a călători în câteva ore pe un alt continent sau de a primi direct acasă comenzi cu produse din alte țări, într-un timp foarte scurt. De multe ori e mult mai confortabil să luăm mașina sau un taxi decât să mergem pe jos. Beneficiile sunt numeroase, dar există și efecte negative asociate, cum este sedentarismul. Asemănător, fenomenele de amnezie digitală și efect Google vin la pachet atât cu avantaje, cât și cu dezavantaje.

Amnezia digitală: avantaje și dezavantaje

Fie că este vorba de numere de telefon, programarea unei ședințe sau titlurile unor recomandări de filme, în numeroase contexte este adaptativ să reții doar unde ai salvat acele informații, nu și informațiile în sine. Nu doar că ai șanse mai mari să nu pierzi informațiile, dar poți reduce semnificativ și stresul pe care ți-l creezi când pui presiune pe tine să nu uiți o întâlnire sau un nume sau o sarcină de făcut.

Pe de altă parte, sunt informații pe care vrei să le ai în minte, nu doar pentru că vei avea nevoie la un moment dat de ele. Mare parte din munca noastră, chiar din viața noastră, presupune să luăm informație din mediu, să o procesăm, să o combinăm cu informația pe care o avem deja în minte (experiența, cunoștințele) și să generăm un răspuns. Toate profesiile care necesită calificare implică acest proces de transformare a informației. Iar în toate aceste profesii, bagajul de cunoștințe, ceea ce avem în minte, determină calitatea răspunsului, a ceea ce facem ca profesioniști. Prin urmare, cu cât mai multe informații bine procesate și structurate avem în minte, cu atât putem fi mai performanți profesional. 

Desigur, aceleași avantaje se extind și la școală / facultate, dar și în multe activități de timp liber sau hobby-uri.

Ce poți face?

Pentru a minimiza consecințele negative ale amneziei digitale, prima recomandare este să fii atent la tipul de informație cu care te confrunți. Este această informație ceva ce ar trebui să reții sau este ceva ce poți să cauți online sau să salvezi în memoria telefonului? Dacă e important de reținut, atunci îi acorzi mai multă atenție, o procesezi mai în profunzime, cauți să o legi de ceea ce știi deja pentru a o memora mai bine. Dacă nu, poți să treci rapid peste, fără să te încarci inutil.

Pe de altă parte, s-ar putea să vrei să reduci importanța tehnologiilor digitale în viața ta. Sunt studii convingătoare care arată că utilizarea excesivă a acestora este asociată cu apariția dependenței digitale și cu un nivel mai ridicat de media-multitasking. Pentru a reduce multitasking-ul, cel mai simplu și mai eficient lucru pe care-l poți face este să-ți oprești notificările. Eliberându-ți atenția de distrageri, vei avea mai multe resurse mentale pentru a procesa informația care contează și reduci amnezia digitală din situațiile în care este dezadaptativă.

Concluzii  

Amnezia digitală și efectul Google au apărut ca o urmare firească a dezvoltării tehnologiilor digitale și a utilizării lor tot mai frecvente. Se observă așadar o schimbare în modul în care informațiile sunt procesate, fiind investit mai puțin efort în stocarea și reamintirea lor. Reținem mai bine acele informații care credem că nu ne vor fi accesibile ulterior. Cu alte cuvinte, având informațiile mereu la îndemână, există o tendință tot mai des întâlnită de a le procesa într-un mod mai superficial. De asemenea, se observă și tendința de a reține mai degrabă locul în care găsim o anumită informație și mai puțin informația în sine. 

Deși ne putem gândi la numeroase contexte în care este adaptativ să ne folosim tot mai puțin propria memorie, este important să luăm în calcul și să analizăm care sunt situațiile în care uitarea informațiilor poate fi problematică. În aceste contexte, este util să depunem mai mult efort în procesul de ‘a reține’ dar și în cel de ‘a ne reaminti’. 

Referințe

Henkel, L. A. (2014). Point-and-shoot memories: The influence of taking photos on memory for a museum tour. Psychological science, 25(2), 396-402.

Lodha, P. (2019). Digital Amnesia: are we headed towards another amnesia. Indian Journal of Mental Health, 6(1), 18.

Loh, K. K., & Kanai, R. (2016). How has the Internet reshaped human cognition?. The Neuroscientist, 22(5), 506-520.

Musa, N., & Ishak, M. S. (2020). The Identification of Student’s Behaviours of Digital Amnesia Syndromes and Google Effect in the Department of Library Sciences, State Islamic University of Ar-Raniry–Indonesia. International Journal of Information Technology and Library Science, 9(1), 1-8.

Risko, E. F., & Dunn, T. L. (2015). Storing information in-the-world: Metacognition and cognitive offloading in a short-term memory task. Consciousness and cognition, 36, 61-74.

Sparrow, B., Liu, J., & Wegner, D. M. (2011). Google effects on memory: Cognitive consequences of having information at our fingertips. science, 333(6043), 776-778.

Storm, B. C., Stone, S. M., & Benjamin, A. S. (2017). Using the Internet to access information inflates future use of the Internet to access other information. Memory, 25(6), 717-723.

Swaminathan, S. (2020). Digital Amnesia: The Smart Phone and the Modern Indian Student. Journal of Humanities and Social Sciences Studies, 2(3), 23-31.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

en_USEN