Ți se spune destul de des că „ești prea sensibil” deoarece ești mai emotiv în anumite situații decât restul oamenilor? Reușești ușor să empatizezi și să înțelegi ceea ce simt sau gândesc ceilalți, fiind uneori inevitabil să „absorbi” emoțiile lor asupra ta? Ești deseori copleșit de lucrurile pe care le ai de făcut și după o zi grea îți dorești doar un loc liniștit în care să te relaxezi, de preferabil singur?
Dacă ai răspuns afirmativ la aceste întrebări, este posibil să fii o persoană hipersensibilă.
Hipersensibilitatea ca trăsătură de personalitate a început să fie studiată de la începutul anilor 90’. Mai mult, în urmă cu 100 de ani, medicul psihiatru C.G. Jung spunea că sunt anumite persoane care au o „sensibilitate înnăscută ” și care tind să fie mai afectate de evenimentele traumatice.
Astăzi, se consideră că hipersensibilitatea este o predispoziție biologică, ceea ce înseamnă că unele persoane se nasc mai înclinate să aibă emoții puternice decât altele. Potrivit studiilor, această predispoziție este specifică unui procent de 15-20% din populație.
În continuare, vom vedea în mod explicit care sunt indicatorii asociați acestei trăsături de personalitate. Totuși, trebuie să reținem înainte că hipersensibilitatea e ceva complex, prin urmare nu o putem atribui fiecărei persoane care, după părerea noastră, prezintă o parte din aceste însușiri specifice. Astfel, câteva dintre caracteristicile persoanelor hipersensibile (PHS) sunt:
- tind să urască violența, abuzul și cruzimea
- le ia mai mult timp să se relaxeze și să proceseze experiențele din fiecare zi
- au dificultăți de schimbare
- au în general o abilitate mai bună de a înțelege ceea ce simt și gândesc ceilalți oameni
- sunt mai conștiente de subtilitățile din mediu
- sunt mai ușor copleșite de situațiile generatoare de stres
- sunt în general creative și au o intuiție dezvoltată
- prezintă o sensibilitate la anumiți stimulanți precum cofeina
- datorită anxietății lor mai mari și a tendinței lor de a se retrage în situații noi sau tensionate, de multe ori sunt considerate timide de către ceilalți
De ce sunt unele persoane hipersensibile?
Răspunsul pare a fi deoarece creierul lor funcționează în anumite privințe diferit, iar acest fapt se datorează unei interacțiuni între predispoziția genetică și factori culturali sau de mediu.
Studiile susțin faptul că hipersensibilitatea este asociată cu o activitate mai crescută în regiuni ale creierului asociate empatiei și procesării informațiilor despre ceilalți oameni. Acest fapt se datorează hiperactivității neuronilor-oglindă, niște celule cerebrale responsabile cu înțelegerea felului în care ceilalți oameni gândesc și simt. Acestea răspund în situațiile în care suntem martori la acțiuni sau evenimente asemănătoare celor prin care am trecut și noi. Astfel am putea explica capacitatea mai mare de empatie a persoanelor cu această trăsătură de personalitate.
Un alt aspect interesant este că PHS au o activitate mai crescută în zona girusului cingular și a insulei, care împreună sunt asociate capacității de a conștientiza și de a acorda atenție la ceea ce se petrece în mediul înconjurător. Astfel de persoane par să fie mai „alerte“ și mai atente în special în contexte sociale. Spre exemplu, la o PHS aceste regiuni vor deveni mai active când sunt într-un loc aglomerat sau văd un om care zâmbește atunci când vorbește la telefon.
Importanța reglării emoționale
PHS tind să resimtă emoțiile mult mai puternic și de aceea este cu atât mai important pentru ele să învețe cum să-și regleze și exprime emoțiile. Reglarea emoțională reprezintă capacitatea de a recunoaște și de a exercita controlul asupra emoțiilor noastre. Aceasta este o abilitate mai dificilă decât modul în care alegem să ne exprimăm emoția, deoarece foarte adesea avem puțin sau deloc control asupra emoțiilor noastre când suntem cuprinși de ele. Gândește-te, spre exemplu, cum e să fii implicat într-un accident de circulație. E imposibil să nu fii panicat, oricât de curajos ai fi. Modul în care ne exprimăm frica poate fi, totuși, adaptat în funcție de circumstanțe și de persoanele față de care o exprimăm.
Cum aș putea să îmi reglez emoțiile dacă sunt o persoană hipersensibilă?
Acceptă ceea ce simți.
Acceptarea înseamnă să permiți emoțiilor tale să fie ceea ce sunt fără a încerca să le judeci sau să le schimbi. Este foarte important să nu încerci să le negi, fiindcă astfel nu vei înțelege cauza lor și nu le vei putea gestiona într-un mod adecvat. De asemenea, emoțiile reprimate tind să reapară și uneori sunt chiar mai intense pe măsură ce încercăm să le respingem mai mult.
Gândește-te că ele sunt o sursă de informație care îți spune lucruri despre tine și despre ceea ce se întâmplă în jurul tău. Odată ce ți-ai înțeles emoția, încearcă să evaluezi obiectiv situația, raportându-te și la celelalte surse de informație pe care le ai la dispoziție (experiențe de viață, cunoștințe, sfaturile unor persoane apropiate ș.a). Astfel, va fi mai ușor să iei o decizie potrivită raportat la ceea ce simți, atunci când va fi cazul.
Nu uita că totul este temporar.
Toate emoțiile sunt temporare. Fie pentru că se schimbă situația care ne-a declanșat emoția, fie pentru că se schimbă modul în care o percepem noi sau pur și simplu, pentru că ne schimbăm atenția pe alte aspecte.
Important este să reții că oricât ar fi de intensă trăirea emoțională, ea va trece.
Amintește-ți când a fost ultima dată, spre exemplu, când ai simțit furie și care a fost motivul care a generat-o. Vei observa că furia ori a dispărut, ori a scăzut în intensitate, deoarece trecerea timpului are acest efect „minune” asupra emoțiilor, fie ele negative sau pozitive.
Cunoaște-ți declanșatorii emoționali.
Un declanșator emoțional reprezintă un stimul psihologic care ne induce o anumită emoție. Poate fi, spre exemplu, o persoană, un eveniment sau o amintire. Ca să îl conștientizăm, trebuie să ne gândim cu atenție la ceea ce s-a întâmplat înainte să apară emoția. Odată ce înțelegem cauza ei, putem reinterpreta declanșatorul fie ca să reglăm nivelul de intensitate al emoției, fie ca să o înlocuim, după caz, cu altă emoție. Dacă iei, spre exemplu, criticile ca o insultă la adresa ta și când cineva te judecă începi să te enervezi, chiar dacă are dreptate sau nu, în loc să conștientizezi când e cazul să încerci să schimbi ceva la tine, vei ajunge controlat de furie. În schimb, dacă privești criticile într-un mod constructiv și nu iei lucrurile personal, poate reușești să-ți corectezi anumite defecte și chiar să îți îmbunătățești relațiile cu ceilalți.
Acordă timp suficient odihnei și relaxării.
O igienă corespunzătoare a somnului și un stil de viață sănătos sunt, de asemenea, foarte importante. Expunerea la anumiți stimuli, mai ales în mod repetat, poate conduce la extenuare dacă ești o persoană hipersensibilă, deoarece ai tendința de a fi mai ușor copleșit de ceea ce se petrece în jurul tău. Așadar, prioritizează odihna, ai nevoie de ea.
Concluzii
Ceea ce contează până la urmă este să îți găsești propriul echilibru și să știi care sunt situațiile care nu se potrivesc temperamentului tău. Acest lucru nu înseamnă că trebuie să rămâi în zona ta de confort, ci că trebuie să conștientizezi ceea ce îți poate declanșa emoții mai intense și cum ai putea să le gestionezi, ca să nu ajungă în timp să aibă un efect dăunător asupra ta.
Persoanele hipersensibile nu trebuie să fie considerate mai vulnerabile. Fără sensibilitate nu ar mai fi existat arta, muzica și teatrul. Aceasta este esențială și o regăsim în diverse forme zi de zi: prin versurile unui cântec, sfaturile compătimitoare spuse de un psiholog, îngrijorările unui medic față de pacientul său, ori grimasele de pe chipul unui judecător care trebuie să dea o hotărâre.
Capacitatea de a recunoaște propriile emoții și ale celorlalți poate fi o mare putere, dacă reușești să reglezi nivelul de intensitate al emoțiilor tale. Poate preveni luarea anumitor decizii neinspirate, iar înțelegerea propriei persoane și a oamenilor conduce în general la o viață mai bună. O astfel de putere o regăsim în cazul prințesei Diana, care potrivit specialiștilor, a prezentat mai multe dintre caracteristicile specifice acestei trăsături de personalitate.
Bibliografie:
- https://highlysensitiverefuge.com/hypersensitivity-high-sensitivity/
- https://www.psychologytoday.com/us/blog/the-highly-sensitive-person/201811/emotional-regulation-and-hsps
- https://hsperson.com/does-this-work-for-me/
- https://highlysensitiverefuge.com/highly-sensitive-person-signs/
- https://thehealthysensitive.com/2017/02/15/10-strategies-for-hsp-who-want-to-effectively-regulate-their-emotions/
- https://highlysensitiverefuge.com/highly-sensitive-person-brain/
- https://www.verywellmind.com/what-does-it-mean-to-be-triggered-4175432
- https://highlysensitiverefuge.com/heres-everything-researchers-know-about-high-sensitivity-as-of-2021/
- Aron, E. (1997) The highly sensitive person : how to thrive when the world overwhelms you. New York: Harmony
- https://psihoteca.ro/constientizarea-emotiilor-identifica-declansatorii/
- https://psihoteca.ro/inteligenta-emotionala-cele-4-componente-fundamentale/
Lucia este studentă la Facultatea de Psihologie, UBB Cluj-Napoca.