Narcisism

Narcisismul este o tulburare de personalitate caracterizată prin nevoia de a te simți special și nevoia ca ceilalți să remarce acest lucru. A nu primi atenție sau a nu fi admirat este același lucru cu a nu exista. Comportamentul este motivat în principal de imaginea de sine supradimensionată și menținerea acesteia.

Grandiozitatea narcisismului (sentimentul că e unic, special sau superior) se poate manifesta în modalități foarte diverse. Te poți simți special având cele mai scumpe haine sau fiind cel mai inteligent sau cel care suferă cel mai mult, cel mai victimizat.

Grandiozitatea narcisistului în face să aibă un sentiment de îndreptățire (entitlement), având convingerea că pentru că e special are dreptul la tratament special. Se comportă ca și cum ceilalți îi datorează ceva mereu. Acest sentiment de îndreptățire devine patologic atunci când persoana se așteaptă la tratament special, călcând drepturile celorlalți în picioare.  Iar asta se traduce prin abuz, prin exploatare în relațiile cu ceilalți.

Afectarea relațiilor se datorează și unui al treilea element: empatia redusă. Empatia descrie capacitatea de a înțelege sau de a simți ce simte celălalt din punctul lui de vedere, deci capacitatea de a te pune în poziția lui. Narcisiștii au probleme în a recunoaște și de a se identifica cu sentimentele și nevoile celorlalți, sunt atenți la reacțiile celorlalți doar dacă le percep ca fiind relevante pentru ei. Empatia redusă se exprimă și prin supraestimarea sau subestimarea efectului pe care îl au asupra celorlalți.

Narcisismul - o poveste cu nuanțe

Narcisismul se manifestă pe un spectru, extremele fiind la fel de nesănătoase. La o extremă sunt cei care se consideră lipsiți de valoare și care cred că nu merită nici o apreciere sau atenție, iar la cealaltă extremă sunt cei care sunt dependenți de atenție și ar face orice să o obțină.

Mama narcisică și fenomenul de enmeshment

În România fenomenul de enmeshment sau fuziunea emoțională cu părintele e o normă socială. Însă pentru părintele narcisic, a-și face copilul dependent emoțional de el e un proiect în sine. Transformat într-un obiect, copilul e o sursă de adulație, de confort emoțional, de ajutor. Prețul pe care-l plătește pentru a fi acceptat este renunțarea la propria identitate.

Când este cazul să spui stop în relația cu un narcisist

Care sunt indiciile esențiale la care ar trebui să fim atenți în relația cu o persoană care ar putea avea o tulburare de personalitate narcisistă. Aceste criterii ar putea fi însă semnale de avertizare indiferent de tipul de disfuncție a personalității cu care avem de-a face.

Furia narcisică

Furia narcisicului este o furie aparte. Disproporționată, exagerată și violentă, este o reacție automată la tot ceea ce percepe ca fiind ofensator, la cea mai palidă urmă de critică sau la situațiile în care consideră că nu i se dă atenția care i se cuvine. e, de asemenea, un instrument pe care narcisicul îl folosește pentru a obține supunere absolută din partea celorlalți.

Narcisismul mascat. Învață să vezi dincolo de mască!

Narcisicul mascat este narcisicul greu de identificat pentru că se prezintă sub o mască de altruism, bunăvoință și modestie care ascunde sentimentele lui de îndreptățire. Mai greu de detectat și mult mai periculos, folosește ca arme preferate agresivitatea pasivă și victimizarea.

Sentimentul exagerat de entitlement sau ”misecuvinismul”

Sentimentul exagerat de îndreptățire, marcă a narcisismului, se referă la așteptări nerezonabile de a primi din partea celorlalți tratament special sau supunerea lor automată la cerințele tale