Sistemul de evaluare cognitivă: de la teorie la practică

Conspect al capitolului 15, ”The Cognitive Assessment System. From Theory to Practice”, de Jack Naglieri și Tulio Otero, publicat în ”Contemporary intellectual assessment: Theories, tests, and issues”, în 2012.

Teorie și structură 

Teorie 

Sistemul de evaluare cognitivă (CAS) este construit pe teoria PASS (planificare, atenție, simultan și succesiv). Teoria PASS se bazează pe fuziunea dintre constructe cognitive și neuropsihologice. Cele patru abilități evaluate sunt considerate blocurile de bază ale funcționării cognitive umane.  

Scala de planificare urmărește controlul cognitiv, folosirea strategiilor, a cunoștințelor și a abilităților, intenționalitate și autoreglare. Acestea includ controlul impulsurilor, alături de generarea, evaluarea și execuția unui plan. Scala măsoară cât de bine poate rezolva un copil probleme variate ca și complexitate, ce implică atenție, achiziția unor cunoștințe și abilități și procese succesive și simultane.  

Planificarea este măsurată cu teste ce presupun ca un copil să dezvolte un plan de acțiune, să evalueze metodele, să execute planul, să-l monitorizeze, să-l modifice când este nevoie și să își controleze impulsul de a acționa.  

Scala de atenție urmărește abilitatea unui copil de a demonstra cogniție focusată și selectivă, rezistând la distractori. Atenția focusată se referă la concentrarea pe o anumită activitate, iar atenția selectivă este importantă în inhibarea răspunsurilor la distractori. Atenția susținută se referă la variația performanței atenționale. Atenția executivă include menținerea unor scopuri comportamentale și utilizarea lor pentru a alege aspectele relevante din mediu.  

Scala simultană din CAS măsoară abilitatea de a integra stimuli relaționați. Această scală include mai multe sarcini vizuo-spațiale, dar și aspecte verbale. Procesarea simultană stă la baza înțelegerii și utilizării regulilor gramaticale. Alte aspecte verbale sunt oferirea de indicii și conștientizarea obiectului pe care-l descriu.  

Scala succesivă evaluează cât de bine lucrează copiii cu stimuli aflați într-o ordine specifică, în care fiecare element este relaționat doar cu cel pe care-l precede. Aceasta include percepția stimulilor și executarea unor mișcări sau sunete în ordine. Această abilitate are rol în abilitățile fonologice și sintaxa limbajului. Acest proces este măsurat cu teste ce implică utilizarea repetiției sau a înțelegerii pe baza ordinii informației.  

Structura 

CAS este o măsurătoare administrată individual, pentru persoane cu vârsta între 5 și 17 ani. Cele 12 subteste sunt organizate în cele patru scale descrise anterior. Fiecare scală are un scor, alături de un scor total. Media este 100, iar abaterea standard 15. Există două forme ale testului, bateria standard, cu 8 subteste pentru 2 scale și bateria standard, cu toate subtestele.  

Descrierea subtestelor 

Subtestete de planificare 

Primul subtest este cel de potrivire a numerelor. Acesta are patru pagini, fiecare cu opt rânduri cu șase numere fiecare. Copiii trebuie să sublinieze două numere identice din fiecare rând. Numărul de cifre din fiecare număr crește progresiv, până la șapte cifre. Fiecare pagină are o limită de timp. Scorul se calculează prin combinarea timpului și a numărului de răspunsuri corecte de pe fiecare pagină 

A doua subscală de numește coduri planificate. Aceasta are două pagini, fiecare cu seturi diferite de coduri aranjate pe coloane și rânduri. O legendă la începutul paginii arată cum fiecare literă corespunde unui cod. Copiii trebuie să completeze codurile pe baza legendei. Testul poate fi completat în orice ordine, iar scorul se calculează prin combinarea răspunsurilor corecte cu timpul. 

A treia subscală este cea de conexiuni planificate, care conține opt itemi. Primii cinci presupun conectarea numerelor cu o ordine secvențială. Ultimele două implică alternarea cifre – litere. Scorul este calculat pe baza timpului în secunde.  

Subteste de atenție 

Atenția expresivă conține două seturi de itemi, în funcție de vârsta copilului. Copiii între cinci și șapte ani trebuie să identifice dacă un animal este mic sau mare în realitate. Inițial, animalele sunt toate de aceeași mărime. Apoi ele corespund mărimii reale, iar în final, sunt de mărimi diferite de cele reale.  

Pentru cei peste opt ani, inițial copiii citesc o listă de cuvinte ce numesc culori, apoi spun culorile unor forme geometrice. În sarcina test, ei văd nume de culori scrise cu o altă culoare. Ei trebuie să spună culoarea cu care este scris cuvântul.  

Scorul se calculează prin combinarea răspunsurilor corecte cu timpul necesar. 

O altă subscală este detecția numerelor. Copiii trebuie să sublinieze anumite numere, lucrând de la stânga la dreapta și de sus în jos. Odată terminată o pagină, nu se pot întoarce să o verifice. Scorul brut este reprezentat de acuratețea răspunsurilor și timp. 

A treia subscală este cea de atenție receptivă, un test creion – hârtie de două pagini. Pentru copiii de cinci – șapte ani, există patru pagini de desene în pereche. Prima dată copilul trebuie să sublinieze perechile identice ca imagine. Apoi ei subliniază perechile identice lexical, adică care au același nume. Pentru cei mai mari, sunt două pagini cu perechi de litere. Inițial le încercuiesc pe cele care arată la fel, adică sunt scrise fie cu literă mare, fie cu literă mică. Apoi ei le încercuiesc pe cele care reprezintă aceeași literă. Sarcina se derulează de la stânga la dreapta de sus în jos. Scorul este format din acuratețe și timp. 

Subteste simultane 

Un prim subtest simultan este cel de matrici nonverbale, conținând 33 de itemi progresivi. Scorul este format din numărul de itemi corecți.  

A doua subscală este cea de relații verbal-spațiale, formată din 27 de itemi ce presupun înțelegerea descrierilor logice și gramaticale a relațiilor spațiale. Copii văd un item format din șase desene și răspund la o întrebare de la finalul paginii. Evaluatorul citește întrebarea și copilul alege imaginea. Scorul este format din numărul de răspunsuri corecte.  

A treia subscală este cea de memorare a figurilor, format din 27 de itemi. Copiii văd pentru cinci secunde o serie de figuri geometrice. Apoi copilul primește șiruri complexe, care includ și secvența inițială. Ei trebuie să identifice secvența.  

Subteste succesive 

Primul subtest succesiv este format din serii de cuvinte. Acesta conține 27 de itemi, fiecare format din cuvinte uzuale cu 2 – 9 silabe. Copilul trebuie să repete șirul în aceeași ordine ca cea spusă de examinator.   Scorul este dat de numărul de răspunsuri corecte.  

Un alt subtest este cel de repetiție a propozițiilor, format din 20 de cuvinte citite către copil. El trebuie să repete verbatim fiecare propoziție. Scorul este dat de numărul de răspunsuri corecte.  

Al treilea subtest este cel al ratei vorbirii, un test cu limită de timp pentru copii de 5-7 ani. Fiecare copil trebuie să repete o serie de cuvinte de 10 ori la rând. Scorul este dat de durata repetării. 

Ultimul subtest este cel al întrebărilor, înlocuindu-l pe cel de-al treilea pentru cei peste 8 ani. Copiilor li se spune o propoziție și li se adresează o întrebare despre ea. Scorul este dat de numărul de răspunsuri corecte. 

Administrare și scorare 

Administrare 

Manualul include atât instrucțiuni pentru comportamentul verbal, cât și pentru cel nonverbal. Prima dată sunt administrate testele de planificare. Testele de atenție trebuie aplicate în ordinea clară și sunt date mai târziu. Scala de planificare include strategiile observate de examinator. El poate adresa întrebări, la care copilul răspunde verbal sau nonverbal.  

Există mai multe metode de evaluare a înțelegerii instrucțiunilor de către copil – eșantioane de test sau demonstrarea itemilor, alături de clarificare. Dacă examinatul tot nu înțelege, atunci examinatorul are libertatea de a explica oricum. 

Scorare 

Scorurile brute sunt calculate fie ca numărul total de răspunsuri corecte, fie combinarea răspunsurilor corecte cu timpul, fie ca acuratețe, care implică detectările false. Pentru a determina scorul pe subscală de folosește un tabel. Se poate utiliza și o variantă computerizată, ce oferă și o descriere scrisă a rezultatelor. 

Proprietăți psihometrice 

Standardizarea 

CAS a fost standardizat pe 2.200 de copiii cu vârste cuprinde între 5 și 17 ani. A fost utilizat un plan de eșantionare stratificată, cu un eșantion asemănător populației din SUA. Stratificarea s-a făcut în funcție de vârstă, gen, rasă, origine hispanică, regiune, mediul rural/urban, tipul de clasă, clasificări educaționale și educația părinților. 

Fidelitate 

Scalele și subtestele CAS au un nivel înalt de fidelitate și ating sau exced valorile sugerate. 

Validitate 

Relația cu performanța 

Relația dintre CAS și testele de performanță este extrem de importantă. Studiile cu privire la relația dintre CAS și performanță sugerează că procesele PASS sunt relaționate puternic cu scorurile academice. De exemplu, relația dintre CAS și WJ-R Test de performanță este de .71 pentru bateria standard și .70 pentru bateria de bază. Atunci când una dintre subscale este exclusă, validitatea predictivă scade. În alt studiu, s-au folosit CAS și WISC-III. Corelația dintre CAS și scorurile WISC a fost de .83.  

Corectitudine 

Aceste teste sunt echitabile față de diversitatea lingvistică și culturală. De exemplu, comparând persoanele caucaziene cu cele de culoare, diferențele sunt mai mici decât la celelalte teste. Mai mult, corelațiile CAS și performanță sunt aproximativ la fel pentru cele două grupuri de persoane.  

Comparând grupuri de hispanici și non-hispanici, diferențele sunt mici atunci când se elimină diferențele demografice. Folosind variante paralele, în spaniolă și engleză, existența unui dezavantaj la o scală se menține de la o limbă la alta.  

S-a comparat versiunea în italiană cu cea în engleză pentru persoane italiene și americane. S-au identificat diferențe mici între cele limbi. Singura diferență mai mare a fost la nivelul scalei de atenție, unde italienii au avut un avantaj.  

Analiză factorială 

Conform analizei factoriale exploratorii și confirmatorii, cei patru factori sunt susținuți ca cea mai bună variantă. Acest rezultat a fost susținut și de utilizarea unei analize factoriale ierarhice. Totuși, analiza factorială nu este o măsurătoare complet obiectivă. 

Utilitate diagnostică 

Studiile de până acum arată că grupurile cu probleme specifice de citire au scoruri scăzute la scalele succesive. Astfel, ca și grup, acești copii au dificultăți în a opera cu stimuli seriali, precum secvențe de litere. O altă scală ce reflectă aceste probleme este cea de memorie de lucru sin WISC – IV.  

De asemenea, copiii cu ADHD au scoruri mici la planificare și scoruri înalte la scale succesive. Astfel, eșantionul cu ADHD are dificultăți în utilizarea strategiilor de rezolvare de probleme, auto-monitorizare și auto-reglare.  

În final, copiii cu autism au scoruri mici la atenție.  

Implicații instrucționale 

Există trei surse principale de informații ce leagă teoria PASS de instrucția și intervenția academică. 

Planificarea strategiei de instrucție/planificarea metodei de facilitare 

Conexiunea dintre planificare și intervenție este ilustrată prin studiile ce examinează relația dintre strategie și scorurile la scala de planificare. Astfel, copiii sunt învățați să descopere valoarea stabilirii unei strategii și să examineze sarcinile în mod strategic și organizat. Copiii care aveau inițial scoruri mici la planificare au prezentat îmbunătățiri.  

Această tehnică pare să îi ajute pe copiii în domeniul matematicii. Intervenția era aplicată fie unu la unu, fie de către profesor de 2-3 ori pe săptămână, în ședințe de 30 de minute. Copiii erau încurajați să descopere nevoia dea avea un plan și să folosească strategiile potrivite. 

Intervenția a fost studiată și în cadrul copiilor cu retard mental ușor sau cu dizabilități de învățare. Cea mai mare îmbunătățire a apărut la scorurile de planificare. Aceleași rezultate au apărut în domeniul matematicii, pentru copiii cu ADHD.  

Un alt studiu a urmărit măsura în care instrucția de planificare are efect asupra înțelegerii citirii și măsura în care îmbunătățirea este relaționată cu scorurile PASS. Copiii cu dificultăți și-au îmbunătățit semnificativ performanța. Cei cu dificultăți mici sau inexistente nu au prezentat aceleași îmbunătățiri.  

Programul PASS de îmbunătățire a citirii (PREP) 

Studiile arată că elevii pot primi training pentru procesele succesive și simultane, ce rezultă în îmbunătățirea performanței și chiar transfer. PREP urmărește îmbunătățirea procesării informaționale care stă la baza cititului, evitând practicile tradiționale. Sarcinile din acest program îi ajută pe copii să își centreze atenția pe natura secvențială a sarcinilor.  

Rezultatele PREP pentru copiii cu probleme de decodare a textului arată rezultatele eficiente ale acestuia. De asemenea, se îmbunătățesc performanțele copiilor în parcurgerea unor pseudo-cuvinte. Cel mai înalt nivel de îmbunătățire este prezic de scoruri înalte la planificare. 

Handout-urile de intervenție ale lui Naglieri și Pickering 

Cartea lui Naglieri și Pickering include 100 de handout-uri în engleză și spaniolă, pentru părinți, profesori și elevi. 

Cercetări din neuropsihologie 

Persoanele care au suferit leziuni traumatice cerebrale experențiază și afectarea unor procese precum organizarea și planificarea. Spre deosebire de testele obișnuite de inteligență, CAS oferă șansa de a evalua anumite abilități. Cercetările asupra copiilor cu leziuni arată că aceștia au performanțe mai scăzute la atenție și planificare, dar nu și la celelalte. 

Un alt studiu a folosit CAS pentru a evalua efectele topiramatului asupra proceselor cognitive și asupra comportamentului. După 12 luni, scorul la planificare s-a îmbunătățit, dar nu și scorurile succesive. 

S-au studiat și pacienți cu leziuni în urma infarctului miocardic. Primul pacient, cu leziuni în lobul temporal stâng, avea probleme la nivelul subtestului de întrebări. Al doilea pacient, cu sindrom orbitofrontal, avea probleme în atenția expresivă și seriile de cuvinte. Al treilea pacient, care avea o leziune topoparietală, avea probleme la nivelul potrivirii numerelor, detectării numerelor și atenției receptive. 

Interpretare 

Analiza profilului CAS se realizează la nivelul teoriei PASS. Pentru a determina măsura în care scorurile diferă semnificativ se folosește modelul discrepanță – consistență. Este important ca cel puțin un scor la o subscală să fie sub scorul total al copilului și scorul trebuie să fie sub media normală.  

Interpretarea scorurilor CAS încep cu analiza scorurilor la subteste, urmată de integrarea cu alte date obținute din evaluare. Este importantă verificarea diferențelor între cele patru scoruri PASS, ele determinând puncte tari și puncte slabe. 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.