Teme actuale și noi direcții în Psihologia sănătății

Conspect al articolului ”Current issues and new directions in Psychology Health”, de Shelley Taylor, publicat în Psychology and Health, în 2008

Cercetarea ghidată teoretic se ocupă de probleme științifice, dar nu și de probleme practice, cu care se confruntă practicanții. Cercetarea ghidată teoretic care integrează psihologia și biologia, alături de menținerea unui focus pe scopul de a preveni boala și de a îngriji cât mai bine pacientul este ceea ce ar trebui să-i ghideze pe oamenii de știință.

Există o serie de exemple care au reușit să îndeplinească acest lucru. Keith Petrie și Elizabeth Broadbent au arătat valoarea desenelor unor pacienți cu probleme cardiace atât pentru diagnostic și identificarea pacienților cu un risc înalt, cât și pentru identificarea mecanismelor prin care percepțiile pacienților afectează sănătatea. Caracteristicile acestor desene sunt relaționate cu gradul de recuperarea în urma unui infarct miocardic. De obicei, cei care desenau inimi mai mari aveau tendința de a se întoarce mai târziu la serviciu, prezentau nivele mai înalte de anxietate și erau mai îngrijorați de repetarea evenimentelor. De asemenea, aceste persoane își restricționau activități fără a fi nevoie și prezentau o probabilitate mai mare de a utiliza medicină alternativă.

Căutând o explicație pentru aceste rezultate, un mecanism viabil identificat este distresul psihologic, în special anxietatea și depresia. Acesta nu doar prezice comportamentele pacienților în urma unui infarct miocardic, dar și prognosticul pe termenul lung al pacienților.

Într-un alt studiu de acest tip, cercetătorii au arătat că persoanele care desenau inimi afectate prezentau un nivel mai înalt de depresie și raportau mai multe emoții negative.

Un alt exemplu ține de studiile lui Paul Norman. Folosind teoria adaptării cognitive, el a examinat reacția pacienților la tromboză venoasă. Conform acestei teorii, în urma unei amenințări severe pentru sine, precum diagnosticul unei afecțiuni cronice, oamenii își pot restaura funcționarea optimă prin creșterea stimei de sine, a controlului perceput sau a optimismului față de viitor. De asemenea, este benefică și identificarea unui sens al evenimentului și al vieții pacienților în general.

Participanților la studiu li s-a măsurat stima de sine, controlul perceput, optimismul și sensul vieții. Aceste scoruri au fost relaționate cu variabile precum anxietatea, depresia, îngrijorarea și calitatea vieții. Rezultatele au arătat că predictorii sunt asociați cu ajustarea la afecțiune. Totuși, sensul a fost relaționat cu distresul, indicând nivele înalte de îngrijorare.

Din punct de vedere teoretic, acest studiu subliniază importanța strategiilor de coping în diferite faze de adaptare la afecțiune. Din punct de vedere practic, acest studiu trage un semnal de alarmă asupra nevoii de a dezvolta intervenții care să dezvolte predictorii la nivelul pacienților.

Un al treilea exemplu pleacă de la asumpția că mediul social reprezintă unul din predictorii psihosociali ai sănătății și este una dintre cele mai ușor de modificat variabile relaționate cu sănătatea. Participarea în activități precum cele religioase sau civice, în grupuri de suport sau întâlniri informale au un rol protector asupra sănătății mentale.

Într-un studiu recent, Cole și Cohen au arătat că persoanele care experimentează izolare socială prezintă o transcriere a genelor care corespund răspunsului glucocorticoid insuficientă și o transcriere a genelor pro-inflamatoare ridicată.

Există câteva motive pentru care nu toate studiile integrează atât perspectiva teoretică, cât și pe cea practică. În primul rând, apare o distincție artificială între cele două orientări. În al doilea rând, odată cu creșterea accentului pe aspectele biologice care leagă variabilele psihosociale de sănătate, practicienii care nu au pregătirea necesară în domeniul biologiei nu pot face față.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.