10 lucruri pe care oamenii creativi le fac altfel

În cartea lor, ”Făcut pentru creație”, Scott Barry Kaufman și Carolyn Gregoire identifică și descriu zece lucruri care îi diferențiază pe oamenii foarte creativi de ceilalți. În continuare voi prezenta pe scurt aceste zece dimensiuni, subliniind de la bun început că fiecare în parte poate fi exersată sau dezvoltat de fiecare dintre noi pentru a deveni mai creativi.

1. Joaca imaginativă

În copilărie, jocul nu este doar o modalitate plăcută de a petrece timpul, ci contribuie la dezvoltarea unui creier flexibil, capabil să gândească inventiv și să rezolve probleme noi, neobișnuite.

La vârsta adultă, o atitudine ludică (jucăușă) asupra muncii are cel puțin două beneficii importante. Pe de o parte, face munca mai plăcută, ajutându-ne astfel să rămânem implicați pentru o perioadă mai lungă. Suntem mai puțin stresați și ne place mai mult ce facem. Pe de altă parte, oamenii ludici sunt mai creativi. Atitudinea ludică facilitează idei noi, perspective diferite, combinații ciudate. Când ”te prostești”, rigurozitatea scade, regulile devin mai flexibile, dar apar asociații ciudate, nostime, care te stimulează și activează altele noi, într-o spirală ascendentă de creativitate.

2. Pasiunea

Oamenii creativi sunt pasionați de domeniul lor. Pasiunea este cea care le alimentează eforturile și perseverența necesare pentru a depăși toate obstacolele și eșecurile. Dar este o pasiune armonioasă, pe care o controlează și care face parte din identitatea lor, din cine sunt ei. Nu este o pasiune obsesivă, controlată din afară de promisiunea succesului, gloriei sau apartenenței la un anumit grup.

Și nu este vorba doar despre pasiunea pentru un vis sau un obiectiv creativ: ce poți să inventezi sau să creezi (un device, o operă de artă, un roman), ci și o pasiune pentru procesul de a ajunge acolo, de a rezolva ecuații și probleme tehnice, de a picta sau a scrie.

3. Visarea cu ochii deschiși

Visarea cu ochii deschiși este o stare în care mintea hoinărește și care ne ocupă aproape jumătate din timpul pe care îl petrecem treji. În general se consideră că ”o minte hoinară este o minte nefericită”, dar sunt mai multe modalități de a-ți lăsa mintea să hoinărească și nu toate sunt dăunătoare. Atunci când nu te poți concentra la ceea ce faci sau când îți pierzi mintea în fantezii obsesive și anxioase despre toate lucrurile rele care s-ar putea întâmpla, productivitatea și creativitatea sunt afectate, la fel și starea ta de bine, de altfel.

Însă visarea ”pozitiv-constructivă” este esențială pentru creativitate. Presupune a lăsa mintea să fantazeze și a te folosi de această reverie pentru a-ți formula obiective și a te motiva să le atingi, dar și pentru a găsi soluții creative atunci când ești blocat.

De aceea, specialiștii în creativitate sugerează ca după un efort intens de rezolvare creativă a unei probleme, să te detașezi. Să iei o pauză și să nu te mai gândești la acea problemă. Se numește ”incubare” și pare să fie foarte eficientă pentru a ”coace” idei noi și originale. 72% dintre oameni susțin că au avut idei noi când erau la duș. Dar și plimbarea pare să aibă efecte similare.

4. Singurătatea

Reflectarea orientată spre interior care are loc de regulă când suntem singuri activează rețeaua neuronală implicită, pe care SB Kaufman o numește ”rețeaua imaginației”. Aceeași rețea se activează și când visăm cu ochii deschiși. Iar activitatea intensă a acestei rețele este o premisă pentru nașterea ideilor originale.

Tot Kaufman spune că ”Secretul creativității este echilibrul dintre concentrarea pe sine și atenția acordată altora, dintre interiorizare și exteriorizare, dintre reflecția profundă și acțiunea motivată”.

5. Inspirația

Inspirația (insight) este apariția spontană a unei idei noi în mintea noastră conștientă. Apare ca de nicăieri, ca printr-o magie. Însă acum știm că insight-ul este ”un cadou din partea inconștientului”.

Înainte de prezentarea problemei, persoanele creative sunt mai atente spre exterior – sunt observatori mai atenți ai mediului. Odată ce li se prezintă problema, creierul lor comută de pe activarea cortexului vizual pe activarea unor zone din rețeaua imaginației (atenție concentrată pe interior). Chiar înainte de apariția insight-ului, activitatea din cortexul vizual aproape că se oprește pentru că ignoră lumea exterioară, iar când apare soluția creativă se activează brusc lobul temporal drept. Această zonă integrează informații disparate – te ajută să vezi conexiuni pe care nu le-ai sesizat până atunci. 

6. Deschiderea spre experiențe noi

Creativitatea este ”hrănită” de experiențe noi și neobișnuite. Deschiderea la experiențe poate să fie intelectuală, emoțională, estetică sau o combinație dintre acestea. Implicarea intelectuală presupune curiozitate, căutarea adevărului și nevoia de a procesa în profunzime, de a reflecta. Implicarea afectivă este explorarea emoțiilor proprii și empatia pentru trăirile celorlalți. Iar implicarea estetică este aprecierea frumosului și tendința de a explora fantezia și a te lăsa absorbit de artă.

Implicarea intelectuală este asociată cu creativitatea științifică, iar implicarea emoțională și estetică sunt mai degrabă asociate cu creația artistică.

Această deschidere spre experiențe noi este susținută la nivel cerebral de o activitate mai intensă a dopaminei – un neurotransmițător care ne face să dorim lucruri. În plus, persoanelor mai creative le este mai greu să inhibe informațiile aparent irelevante. Din această cauză sunt mai ușor de distras, dar avantajul este că percep mai mulți stimuli, adică au mai multe puncte pe care pot să le conecteze.

7. Meditația mindfulness

Meditația dezvoltă capacitatea de concentrare a atenției. Te ajută să rămâi concentrat pe ce contează și să elimini distragerile nedorite. Însă tehnicile clasice de mindfulness, cum este concentrarea pe respirație, poate să ducă la dezactivarea unor părți din rețeaua imaginației – atât de importantă pentru realizarea de conexiuni și generarea de idei noi.

Pentru o persoană creativă, scopul meditației nu ar trebui să fie golirea minții de gânduri, ci dezvoltarea capacității de a fi prezent când gândurile apar și de a comuta de la o gândire concentrată spre interior la una concentrată spre exterior și invers.

Meditația de monitorizare deschisă este o tehnică alternativă de mindfulness care ajută la dezvoltarea atenției, dar și la funcționarea rețelei imaginației. Presupune urmărirea gândurilor, emoțiilor și senzațiilor fiziologice de la un moment la altul, fără te bloca asupra unuia și fără a le evalua ca bune, rele, utile etc. Principalul beneficiu pentru creativitate este dezvoltarea abilității de observație, de a ”remarca și de a acorda atenție fenomenelor interne și externe”.

8. Sensibilitatea

„Dacă înțelegem inventivitatea ca fiind un fel de <<conectare a punctelor>>, persoanele sensibile experimentează o lume în care există mai multe puncte și mai multe ocazii de a le conecta.” (SB Kaufman).

Persoanele extrem de sensibile observă modificări mai subtile din mediu și răspund la el mai intens. Aceste persoane au reacții mai intense la fețele vesele sau triste ale persoanelor apropiate, dar și ale străinilor. Sunt mai empatice, dar au și o percepție mai profundă a propriei persoane.

9. Creșterea post-traumatică

Deși trauma și adversitatea nu este nici necesară și nici suficientă pentru creativitate, evenimentele negative ne pot forța să ne reanalizăm concepțiile despre sine, ceilalți sau despre lume. Să vedem lucrurile dintr-o perspectivă nouă.

Traumele sunt urmate, de multe ori, de perioade de hiperanaliză, în care punem sub semnul întrebării concepțiile și premisele pe care le-am folosit până atunci. Cu cât trauma este mai tulburătoare, cu atât creșterea post-traumatică este mai intensă. Până la 70% dintre cei care au supraviețuit unei traume susțin că au resimțit o creștere psihologică în urma acestei experiențe.

Se pare, însă, că și evenimentele pozitive au capacitatea de a ne modifica imaginea asupra lumii, concepțiile și credințele de până atunci. Însă aceste evenimente trebuie să fie semnificative, să ne surprindă, să ne inspire, să fie asociat cu ceva mai important decât propria persoană, nu doar evenimente plăcute.

10. Gândirea diferită

Avem o aversiune naturală față de risc. Evităm instinctiv riscul și incertitudinea. De aceea tindem să ne conformăm grupului, să facem ce fac și ceilalți. Un experiment clasic realizat de Solomon Asch a arătat că aproximativ 70% dintre participanți aleg răspunsul ales de toți ceilalți din grup, chiar dacă văd cu ochii lor că este greșit. Iar într-un studiu realizat de Harvard Medical School, cam același procent (între 60 și 80% dintre respondenți) au recunoscut că a gândi diferit le este inconfortabil și uneori chiar epuizant.

Această aversiune față de risc și incertitudine ne face să preferăm ideile practice în fața celor inovatoare. În organizații, sunt cerute idei creative, dar acestea sunt mai greu de recunoscut datorită unei distorsiuni pe care o avem împotriva ideilor creative (Mueller et al., 2012).

Pentru a gândi diferit, trebuie să îți propui să faci asta, să fii independent, să încerci să fii unic. Spre exemplu, un studiu realizat pe 5000 de antreprenori și directori de companii a arătat că cei mai inovatori dintre ei petrec cu 50% mai mult timp încercând să gândească diferit și să facă noi conexiuni.

Iar o altă modalitate de a favoriza gândirea diferită este expunerea la persoane și experiențe diferite. Dacă îți petreci timpul cu aceleași persoane pe care le știi de când lumea, probabilitatea să ai idei divergente sau neconvenționale este mai redusă. Pe când studiile realizate în străinătate sau măcar o bursă Erasmus pot să îți aducă o cu totul altă perspectivă.

Sursa: Scott Barry Kaufman și Carolyn Gregoire (2016). Făcut pentru creație. Editura Publica.