Evaluarea profilului intelectual din perspectiva inteligențelor multiple

Conspect al capitolului 5, “Assessment of intellectual profile. A perspective from multiple-intelligences theory”, de Jie-Qi Chen și Howard Gardner, din “Contemporary Intellectual Assessment”, editat de Flanagan și Harrison, publicat în 2012.

Prezentarea teoriei inteligențelor multiple 

Teoria inteligențelor multiple prezintă cel puțin trei idei importante – definirea inteligenței, metodologia de studiere și inteligențele identificate.  

Garnder definește inteligența drept potențialul biopsihologic de a procesa informația, care poate fi activat într-un mediu cultural pentru a rezolva probleme sau pentru a crea produse creative.  

Definind inteligența drept un potențial, aceasta este ceva emergent și responsiv la mediu. Dacă potențialul poate fi activat depinde de valorile unei culturi, oportunitățile disponibile în acea cultură și alegerile personale.  

Această definiție este diferită și prin faptul că introduce ideea unui produs creativ ca reprezentând inteligența. 

La nivel metodologic, Gardner a identificat opt criterii de identificare a inteligenței. Acestea au includ funcționarea creierului, istoricul evoluționar, populațiile speciale, adulții cu performanțe înalte, training-ul abilităților, corelația dintre rezultatele la teste de inteligență, dezvoltarea unui sistem de simboluri sau operațiile centrale ale inteligenței.  

Gardner a identificat opt tipuri de inteligență – lingvistică, logico-matematică, spațială, muzicală, kinestezică, naturalistă, interpersonală și intrapersonală. Experiențele educaționale sunt esențiale pentru dezvoltarea configurației de interese și abilități.  

Evaluarea profilului intelectual 

Teoria inteligențelor multiple prezintă o serie de principii pentru evaluarea profilului intelectual. În primul rând, abilitățile intelectuale sunt evaluate în domenii variate, atât din mediul școlar, cât și nonacademic. Este posibil ca acei elevi care au probleme cu matematica să prezinte performanțe adecvate în alte domenii. Este necesară identificarea unor oportunități pentru ca aceștia să își demonstreze punctele tari și interesele.  

În al doilea rând, se recomandă utilizarea unor metode potrivite pentru fiecare domeniu în parte. Deseori, limbajul reprezintă temelia testelor de inteligență. Dar instrumentele trebuie să includă instrumente care implică abilități variate și particulare. De exemplu, inteligența kinestezică poate fi evaluată prin rapiditatea cu care este învățat un dans. Pentru a evalua inteligența interpersonală, este necesară observarea relaționării cu ceilalți.  

În al treilea rând, materialul folosit trebuie să aibă sens pentru studenți. Un aspect important în acest caz este familiaritatea cu probleme. Pentru a încorpora rolul experienței, materialele utilizate sunt deja familiare copiilor. Mai mult, materialele folosite ar trebui să fie parte integrată în procesul de rezolvare a problemelor de către elevi.  

În al patrulea rând, trebuie ținut cont de validitatea ecologică a contextului evaluării. Astfel, mediul ar trebui să fie natural, familiar și continuu. Astfel, se generează eșantioane multiple ale comportamentului în diferite domenii. Evaluarea conține standarde și criterii care ajută evaluatorii să își ghideze și scoreze observațiile. 

În final, trebuie să rezulte un profil intelectual complet, cu puncte tari și puncte slabe. De asemenea, include sugestii concrete și practice despre modul în care pot dezvolta punctele tari, dar și pe cele slabe.  

Instrumente utilizate pentru evaluarea profilului intelectual 

Cele mai utilizate instrumente de evaluare a inteligențelor multiple includ instrumentele bazate pe performanță precum Spectrum Battery, Bridging Assessment și DISCOVER.  

The spectrum battery 

The spectrum battery a fost dezvoltat pentru a testa copii preșcolari, incluzând 15 activități din șapte domenii – limbaj, matematică, muzică, artă, înțelegere socială, științe și mișcare. În cadrul evaluării, un profesor lucrează cu unul sau mai mulți copii. 

Pentru domeniul științelor, copiii dezasamblează și reasamblează diferite aparate casnice, cântă la clopote Montessori pentru domeniul muzicii sau numără pasagerii care urcă și coboară dintr-un autobuz de jucărie pentru domeniul matematicii.  

Fiecare activitate este însoțită de instrucțiuni scrise despre modul său de administrare. Acestea includ și informații despre scorare, pentru a facilita identificarea și descrierea nivelelor de abilitate.  

În final, se înregistrează și stilul de lucru al fiecărui copil. Acesta se referă la modul în care copilul interacționează cu materialele, incluzând implicarea și atenția la detalii.  

Rezultatele sunt prezentate sub forma unui profil, un raport narativ bazat pe informațiile obținute. Acesta descrie punctele tari și punctele slabe ale copilului în termenii performanței la sarcini. Rareori copiii sunt comparați cu ceilalți. Acest profil include și interese sau experiențe la un anumit moment în timp. Concluziile profilului includ și recomandări specifice pentru părinți și profesori.  

Un studiu în care este utilizată bateria arată că performanța de la un copil la altul este distinctă atunci când sunt măsurate mai multe abilități. Într-un alt studiu, copiii identificați ca fiind cu risc de testele tradiționale au prezentat și aspecte pozitive, mai ales în arii nonacademice prin utilizarea acestei baterii.  

Bridging 

Bridging a fost dezvoltat pentru copii cu vârste între 3 și 8 ani. Aceasta identifică mai multe abilități cognitive, folosește activități interesante și se centrează pe observație ghidată și documentare. Testul vizează abilități intelectuale în domeniul curicular, precum limbaj, numere și geometrie, științe mecanice și naturale, artă vizuală și artele spectacolului. 

Acest test este organizat în termenii materiilor școlare din patru motive. În primul rând, inteligența nu funcționează în formă abstractă, ci în contextul unor sarcini. În al doilea rând, materiile școlare surprind abilitățile intelectuale valorizate de cultura în care trăim. În al treilea rând, copiii își mobilizează inteligența în îndeplinirea sarcinilor școlare. În final, în acest fel este facilitată includerea profesorilor în evaluare.  

Testul include 15 activități școlare, iar performanța este evaluată pe o scală cu 10 nivele, cu raportare la criteriu. Pe lângă performanță, este inclus și modul de abordare a învățării.  Abordarea învățării reprezintă comportamente observabile ce descriu modul în care copiii se angajează în interacțiuni și activități de învățare. În Bridging sunt incluse cinci abordări ale învățării – angajament inițial, focus, planificare, orientarea către scop și utilizarea resurselor. Fiecare abordare este evaluată pe o scală de la 1 la 5.  

Rezultatele apar sub forma unui grafic, care este unic pentru fiecare copil. Părinții si profesorii pot consulta manualul testului pentru idei curiculare bazate pe nivelul actual al copilului.  

Studiile care au inclus această măsurătoare arată că scorurile copiilor variază de la un domeniu al altul. Astfel, competențele sunt domeniu specifice. Și abordarea sarcinii diferă de la un domeniu la altul.  

Evaluările MIDAS și DISCOVER 

MIDAS  a fost dezvoltat pentru a face profilul intelectual al persoanei pe baza unui survey. Acesta are patru forme – adulți, tineri de 15 la 18 ani, copii de la 9 la 14 ani și copii de la 4 la 8 ani. Profilul este obținut pe baza a opt scale principale cu 26 de subscale care descriu abilități, capacități și entuziasm pentru cele opt domenii propuse de Gardner.  

Scala a fost tradusă în mai multe limbi și prezibtă fidelitate test-retest, fidelitate interevaluator, validitate concurentă și independență față de alte scale. Scala a fost utilizată pe diverse populații, precum elevi de școală primară, elevi de școală gimnazială, studenți sau elevi cu ADHD. Studiile asupra copiilor cu ADHD arată aceștia au scoruri mai mici la scale precum matematică, lingvistică sau inteligență intrapersonală, dar scoruri mai mari la inteligența naturalistă, spațială și kinestezică.  

DISCOVER se centrează pe strategii de rezolvare a problemelor în șapte domenii – artă spațială, logică, lingvistică orală, lingvisitcă scrisă, inteligență interperonală și inteligență intrapersonală. Pe măsură ce elevii rezolvă sarcinile, persoane specializate îi observă și documentează și evaluează comportamentele.  

Testul a fost folosit în mai multe țări, sarcinile fiind adaptate cultural. Studiile asupra unor copii indigeni arată că ei au performanțe superioare la sarcini spațiale, abilități artistice și abilități observaționale.  

Semnificativitatea abordării inteligențelor multiple 

Testele tradiționale surprind doar o proporție din abilitățile intelectuale ale persoanei. Astfel, talentul este dificil de identificat și dezvoltat. Mai mult, acești copii sunt categorizați doar pe baza unui scor. Testele tradiționale sunt utilizate și pentru a evalua calitatea unei instituții de învățământ. Dar acest scor nu identifică tot ceea ce poate obține o școală. Mai mult, nu există studii care să ateste că această abordare rezultă în creșterea performanței. Aceste teste prezintă anumite dezavantaje. Copii din minorități sau familii cu venit scăzut au de pierdut.   

Testele bazate pe inteligențe multiple atrag atenția asupra diversității și potențialului de dezvoltare. Scopul acestor teste este acumularea de informație pentru a crea experiențe și intervenții de dezvoltare.  

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.