Cercetările din psihologie arată că dacă trecem printr-o criză economică, am putea fi mai fericiți. Trei studii realizate în 2013 de Emily Bianchi demonstrează faptul că absolvenții studiilor universitare care au început să muncească în perioade de recesiune au fost mult mai satisfăcuți de locul de muncă pe care îl aveau, comparativ cu cei care au început să muncească în vremuri economice prospere.
Perioadele de recesiune sunt dificile din punct de vedere economic, se înregistrează scăderi semnificative ale producției și investițiilor, iar rata de angajare este mult mai scăzută comparativ cu perioadele de ascensiune.
Totodată, statisticile ne arată că majoritatea persoanelor care finalizează studiile în perioadele de recesiune își găsesc mai greu un loc de muncă, câteva decenii mai târziu ocupă mai multe locuri de muncă cu calificare scăzută și câștigă mai puțini bani.
Cu toate acestea, oamenii care au început să muncească în perioade de recesiune erau mult mai satisfăcuți de locul lor de muncă, atât pe termen scurt cât și pe termen lung. Aceste efecte s-au observat indiferent de industriile în care lucrau sau de statutul ocupațional pe care îl aveau. Prin comparație cu cei care au absolvit facultatea într-o perioadă de prosperitate economică, cei care au absolvit facultatea în vremuri de recesiune au fost mult mai satisfăcuți privind cariera și locul de muncă atât în viitorul apropiat cât și 15 ani mai târziu, chiar dacă câștigau mai puțini bani.
Având în vedere numeroasele efecte negative pe care le poate o avea o perioadă de recesiune, cum putem explica aceste fapte? Cercetătorii au investigat și oferite explicații la descoperirile prezentate anterior.
Modul în care gândim
În primul rând, persoanele care au făcut trecerea de la școală la muncă într-o perioadă de recesiune se gândeau mult mai puțin la ce ar fi putut face mai bine sau la modalități prin care ar fi putut avea un loc de muncă mai bun. Acest lucru i-a determinat să fie mai satisfăcuți cu ceea ce au.
Oamenii au tendința să fie mai nemulțumiți atunci când își fac scenarii, se gândesc mult la trecut, la cum ar fi putut face lucrurile mai bine sau analizează frecvent deciziile pe care le-au luat. Aceste lucruri se întâmplă chiar și atunci când rezultatele pe care le avem sunt foarte bune. Spre exemplu, olimpicii care au obținut medalia de argint au fost mai nefericiți decât cei care au obținut medalia de bronz, chiar dacă rezultatul lor era mai bun. Spre deosebire de cei cu medalia de bronz care au prins podiumul și erau fericiți, cei cu medalia de argint erau mai frustrați că au ajuns atât de aproape de aur, dar l-au ratat.
Recunoștința
Persoanele care au absolvit facultatea sau au început să lucreze în vreme de recesiune erau mult mai recunoscătoare pentru locul de muncă obținut.
Când oamenii se simt recunoscători se concentrează mai mult pe ceea ce au și nu pe ceea ce nu au. Astfel, sunt mai influențați de aspectele pozitive ale vieții lor și nu de cele negative.
În perioadele dificile din punct de vedere economic, oportunitățile de angajare sunt mai limitate, concurența candidaților e mai crescută și salariile au tendința să fie mai scăzute. Cei care obțin un loc de muncă în aceste perioade cred că job-ul pe care îl au este mai sigur, mai valoros, presupune costuri mai mari pentru angajator și postul este primit pe merit. Astfel, sunt mult mai recunoscători decât cei care îl obțin în perioade prospere.
Așteptările pe care le avem
Ne raportăm foarte des la experiențele noastre prin așteptările pe care le avem. Dacă ne așteptăm să primim un bonus de 2000 RON și primim doar 1000 RON, vom fi dezamăgiți sau nesatisfăcuți. În schimb, dacă ne așteptăm să primim 800 RON și vom primi 1000 RON, vom fi foarte mulțumiți.
Perioadele de recesiune ne scad așteptările. Dacă ne formulăm așteptări realiste, ancorate în contextul actual, putem fi mai fericiți în viitor deoarece cresc șansele ca acestea să fie atinse.
Cum ne ajută aceste informații?
Dacă luăm în considerare efectele pe care le provoacă pandemia COVID-19, o reală criză economică cu impact sever este așteptată. Pornind de la aspectele prezentate până acum, putem trage câteva concluzii care să ne ajute atât în prezent cât și în viitor.
E important să știm că satisfacția depinde în special de modul în care vedem lucrurile și nu neapărat de cum sunt acestea în fapt. Gândurile noastre sunt ca un filtru prin care trecem realitatea pe care o vedem zi de zi. Astfel, noi alegem ce vrem să vedem mai mult, mai puțin sau chiar deloc.
Atunci când ne facem așteptări ar fi bine să le verificăm cu realitatea și contextul în care aflăm, iar apoi să le reglăm dacă e nevoie.
Constant, conștient sau inconștient, ne vom compara cu cei din jurul nostru. Avem tendința să facem asta în mod natural. Dacă ne vom compara cu persoane cu statut și venituri mai mari decât noi, vom avea tendința să fim mai nemulțumiți de propriile condiții. Dacă abia ai terminat studiile și te-ai angajat pentru prima oară, vei fi mai nesatisfăcut atunci când te compari cu un coleg care are cinci ani experiență în aceeași companie și câștigă mai bine. Alege cu grijă persoanele cu care te compari.
Putem să fim mai recunoscători pentru ceea ce avem și să ne bucurăm de lucrurile mărunte din fiecare zi. Dacă atenția noastră fuge constant către ceea ce nu avem și ce am putea face mai bine, șansele sunt mai mari să fim nefericiți. În schimb, dacă ne concentrăm pe aspectele pozitive, ne putem bucura mai mult de ele.
Este grija și responsabilitatea noastră pentru cum alegem să trăim realitatea. Este responsabilitatea noastră să nu uităm să fim fericiți!
Resurse: Bianchi, E. C. (2013). The bright side of bad times: The affective advantages of entering the workforce in a recession. Administrative Science Quarterly, 58(4), 587-623.
