Stresul din copilărie ne afectează sănătatea toată viața
Stresul resimțit în copilărie ne afectează starea de sănătate de-a lungul întregii vieți. Studiul ACE a arătat o relație puternică de asociere între expunerea la disfuncție în copilărie și mulți factori de risc pentru câteva dintre cauzele majore de deces la adulți (boli cardiace, pulmonare, hepatice, cancer).
Cum afectează trauma sănătatea: răspunsul organismului la stres
Abuzul în copilărie determină modificări de structură și funcționare a creierului și afectează în mod negativ sănătatea pe tot parcursul vieții. Unul din mecanismele principale care leagă trauma de starea de sănătate este răspunsul disfuncțional al organismului la stres, o urmare a unei reacții prelungite de tip fight-or-flight.
„Accelerația și frâna”. O analogie a mecanismelor implicate în stres și recuperare
Stresul cronic are efecte devastatoare asupra stării de sănătate. Activarea cronică a sistemului nervos simpatic, responsabilă de aceste efecte, e declanșată de percepția pericolului, dar și de sentimentele negative, supărătoare sau de violarea așteptărilor noastre, aspecte definitorii ale relațiilor abuzive.
Enmeshment – fuziunea emoțională cu părintele
Enmeshmentul reprezintă acel tipar de relații dintre copil și părinte care facilitează fuziunea psihologică și emoțională cu părintele, inhibă maturizarea psihologică a copilului și se asociază cu probleme deosebite de-a lungul vieții lui la vârstă adultă: un simț slab al propriei identități, anxietate, depresie și frică de angajament.
Stresul post-traumatic complex: prea mult, prea devreme?
Stresul post-traumatic complex sau C-PTSD este un grup de simptome pe care le prezintă cei care au trăit o perioadă prelungită de victimizare cronică și s-au aflat în controlul total al altcuiva (situații de privare de libertate, copii aflați în situații prelungite de abuz, victime ale violenței domestice etc.).
Capcana trecutului sau stresul post-traumatic complex (C-PTSD)
Stresul post-traumatic complex descrie un grup de simptome determinate de situațiile prelungite de abuz și care presupun retrăirea constantă a emoțiilor declanșate în trecut de situația traumatică, abandon de sine, sensibilitate exagerată la stres și dificultăți în relațiile cu ceilalți.
Mama narcisică și fenomenul de enmeshment
În România fenomenul de enmeshment sau fuziunea emoțională cu părintele e o normă socială. Însă pentru părintele narcisic, a-și face copilul dependent emoțional de el e un proiect în sine. Transformat într-un obiect, copilul e o sursă de adulație, de confort emoțional, de ajutor. Prețul pe care-l plătește pentru a fi acceptat este renunțarea la propria identitate.
Starea de hipervigilență sau motorul mereu turat
După perioade lungi în medii traumatice sau stări constante de anxietate, stres sau frică, există riscul de a dezvolta o convingere fundamentală că lumea e un loc periculos și că trebuie mereu să fim în gardă pentru a ne putea proteja de suferință. Hipervigilența ne afectează starea de sănătate și starea de bine.
Răspunsul la traumă și tiparele relațiilor noastre ca adulți
Copiii traumatizați în mod repetat în copilărie învață să supraviețuiască folosind exagerat una sau mai multe tipuri de răspunsuri comportamentale. Acestea sunt: fight, flight, freeze, fawn. Ale sunt reacții automate la amenințare, învățate în copilărie și cu manifestări la vârsta adultă.
Ce este abuzul de tip GASLIGHTING
Gaslighting este o formă de manipulare psihologică prin care victima ajunge să se îndoiască de realitate și să nu mai creadă în judecata proprie.
GASLIGHTING-ul: sădește sămânța îndoielii
Care sunt comportamentele specifice care constituie gaslighting, pe care abuzatorii le folosesc pentru a-și aduce victima în punctul la care aceasta ajunge să se îndoiască de realitate și să pună sub semnul întrebării capacitatea ei de a judeca.
Lupul în blană de oaie sau agresivitatea mascată (1)
Să recunoști și să numești abuzul e pasul esențial pentru a te proteja de efectele lui. Agresorii mascați, pentru a-și atinge scopurile de control și dominare, tactici de manipulare subtile prin care neagă realitatea faptelor lor sau distrag atenția de la comportamentul abuziv.
Lupul în blană de oaie sau agresivitatea mascată (2)
Agresorii mascați folosesc ca tactici de manipulare inducerea de vină și rușine, victimizarea și defăimarea victimei și se pot comporta seducător, umil și altruist pentru a-și atinge scopurile.
Cum te aperi de manipulare sau redefinirea termenilor angajamentului
Câteva condiții sunt necesare pentru a face față tentativelor de manipulare din relațiile noastre: eliberarea de concepțiile greșite despre natura umană, cunoașterea tacticilor de manipulare și, mai ales, schimbarea propriului nostru comportament (naivitatea, dependența emoțională, conștiința morală supradimensionată).
Cum se dezvoltă creierul unui copil crescut în sărăcie?
Copiii care trăiesc în sărăcie au o sănătate mai precară, puțini dintre ei aleg să meargă la facultate și mulți dintre ei prezintă un risc crescut pentru diverse probleme de comportament.
Gaslighting-ul: o formă ascunsă de abuz
Gaslighting-ul este greu de combătut, căci poate veni din partea persoanelor apropiate, față de care avem un atașament puternic.