Rolul emoțiilor pozitive în dezvoltarea potențialului uman

Una dintre teoriile fundamentale ale psihologiei pozitive este Teoria „Lărgește și Construiește” (Broaden and Build theory). Este prima teorie care a oferit o explicație științifică pentru existența emoțiilor pozitive. Până la ea știam de ce avem emoțiile negative. Așa cum spuneam și în articolul trecut, psihologia tradițională s-a axat mai mult pe asta. Ni s-a explicat cum prin emoțiile negative ajungem să supraviețuim, pregătindu-ne să facem față diferitelor amenințări (de exemplu frica, furia sau dezgustul). Fiindcă nu ne era clar de ce avem emoții pozitive sau care e rolul lor, dacă ne-au ajutat sau nu să supraviețuim, am început să le „punem sub lupă”.  Scopul acestei teorii a fost de a explica rolul evolutiv al emoțiilor pozitive. Ne ajută să înțelegem cum ne putem dezvolta potențialul.

Lărgirea repertoriului de cunoștințe și abilități

Această teorie, dezvoltată de Barbara Fredrickson, are două componente: lărgirea și construirea. Prima parte susține că emoțiile pozitive ne ajută să dezvoltăm o gamă mai largă de răspunsuri mentale și comportamentale la mediul înconjurător (natural și social). De exemplu, când suntem bucuroși suntem mai înclinați să ne jucăm; când ceva ne stârnește interesul, avem tendința/impulsul de a explora, de a afla mai mult; iar mulțumirea ne stârnește interesul de a savura și a ne integra.

Barbara Fredrickson (n. 15 iunie 1964) este un psiholog social care a studiat extensiv emoțiile și este unul dintre fondatorii psihologiei pozitive. Opera sa principală este legată de teoria „Lărgește și Construiește” (Broaden and Build) dar și pentru teoria ei despre iubire (cea mai recentă și fundamentată teorie despre iubire). 

În unele momente când simțim dorință de joc, de explorare, sau de a dezvolta relații sociale putem observa că această intenție e micșorată deoarece atenția noastră e concentrată pe o anumită „amenințare”. Emoțiile negative au rolul de a ne pregăti pentru a face față amenințărilor, așa cum menționam în primul paragraf. Spunem că ne protejează, deoarece dacă nu am avea frică nu am avea starea de „atacă sau fugi”. Dacă te întâlnești cu un urs, spre exemplu, ai o temere bine întemeiată pentru viața ta, așa că ritmul cardiac crește, pupilele se dilată și simți nevoia de fugă sau… luptă. 

Când ne simțim, însă, în siguranță, avem atenția noastră nu se îngustează asupra unui singur lucru, ci se extinde, caută noutatea. Aici intervin emoțiile pozitive – bucuria, interesul, mulțumirea, încântarea etc. – ele ne deschid perspectiva, ne pregătesc să descoperim și să învățăm.

O sinteză realizată de Alice Isen în 2008 arată că emoțiile pozitive facilitează procesele decizionale și creative prin faptul că ele cresc flexibilitatea cognitivă. Deci acest concept e parte a dimensiunii de lărgire. Flexibilitatea cognitivă include capacitatea de a evalua diferite opinii, perspective și puncte de vedere; disponibilitatea de a greși; luarea în considerare a mai multor căi de a rezolva o problemă; implicarea în învățare, descoperire și rezolvarea de probleme în moduri creative.

Prin urmare ideea cu care putem să rămânem este că emoțiile pozitive ne extind, lărgesc repertoriul de cunoștințe și abilități, pe când rolul emoțiilor negative este de a ne pregăti să luptăm sau să fugim de amenințările imediate.

Dar aceasta este doar prima componentă a teoriei. Pe baza acestui repertoriu, Fredrickson sugerează că putem dezvolta sau construi resurse extrem de utile pentru adaptarea ulterioară la mediu.

Construirea de resurse

Partea a doua a teoriei explică cum trăirea repetată a jocului, explorarea, socializarea și alte comportamente asociate cu diverse emoții pozitive duc la o acumulare în timp a unor resurse care îl fac pe om să fie mai bine adaptat la mediu. Joaca este o repetiție într-un mediu sigur a unor abilități esențiale (ex: copiii care se joacă de-ascunselea sau care se aleargă + de multe ori se luptă în joacă). Astfel, suntem mai pregătiți pentru când va trebui să facem față adevăratelor provocări. Explorarea ne ajută să descoperim mediul, să găsim noi surse de hrană sau de adăpost, noi informații și noi tehnici prin care să fim mai productivi și sau în siguranță. Iar interacțiunea cu ceilalți este poate cea mai valoroasă pentru că ne ajută să dezvoltăm relații sociale bazate pe reciprocitate și încredere. Toate acestea sunt resurse construite în timp pe baza comportamentelor și gândurilor care au fost facilitate / declanșate de emoțiile pozitive.

Aceste resurse pot fi fizice sau intelectuale, resurse sociale sau psihologice. Ele funcționează ca rezerve care pot fi folosite ulterior  pentru a ne îmbunătăți șansele de a face față cu succes provocărilor din mediu și, astfel, de a supraviețui. 

*

În concluzie, putem spune că emoțiile pozitive inițiază o spirală ascendentă. Această spirală se referă la potențarea reciprocă dintre lărgirea repertoriului și construirea de resurse. Lărgirea repertoriului duce la construirea de noi resurse, a căror folosire declanșează alte emoții pozitive, care vor favoriza lărgirea viitoare a repertoriului comportamental și așa mai departe. Cu cât efectul de extindere și dezvoltare e mai pregnant, cu atât se vor intensifica și dezvolta niște resurse umane pe care individul le poate folosi când se confruntă cu dificultăți. Acestea îi vor crea sentimente pozitive care vor consolida resursele de care dispune, iar cum afirma Barbara Fredickson, emoțiile pozitive duc la un comportament inedit, expansiv sau explorator.

Surse bibliografice

Fredrickson, B. L. (2001). The role of positive emotion in positive psychology: The broaden and build theory of positive emotion. American Psychologist, 56, 218-226.

Fredickson, B. L., (2004). The broaden-and-build theory of positive emotions. The Royal Society, 359, pp. 1367-1377

Fredickson, B. L. & Cohn, M.A. (2008). Positive emotions. In M. Lewis, J.M. Haviland-Jones, L. Feldman Barret (eds.). Handbook of Emotions. New York, NY: Guilford Press, pp 777-796

Isen, A. M. (2008). Some ways in which positive affect influences decision making and problem solving. In M. Lewis, J.M. Haviland-Jones, L. Feldman Barret (eds.). Handbook of Emotions. New York, NY: Springer

Szentágotai-Tătar, A., David, D. (2017). Tratat de psihologie pozitivă. Editura Polirom, Iași.

Tugade, M. M., Fredickson, B.L. (2004). Resilient individuals use positive emotions to bounce back from negative emotional experiences. Journal of Personality and Social Psychology, 86(2), 320-333.