Ce poți face pentru un prieten care se confruntă cu depresie?

”Alții trec prin lucruri mult mai rele!”, ”Nu mai fi supărat!”, ”O să treacă!”. Poate îți sunt familiare astfel de replici. Probabil fiecare dintre noi a folosit cel puțin o dată o replică de acest tip în încercarea de a îmbărbăta un prieten care se confruntă cu probleme emoționale, de a-l ajuta să se simtă mai bine. Este important să știm că, deși intențiile noastre sunt bune, rezultatul s-ar putea să nu fie întocmai cel dorit. În cele ce urmează, vom discuta despre cum recunoaștem o persoană care se confruntă cu depresie și vom oferi câteva recomandări practice, bazate pe literatura de specialitate, în legătură cu modurile în care ne putem arăta suportul.

Prevalența depresiei

Depresia este a doua cea mai răspândită tulburare mentală, după anxietate, clasându-se pe locul întâi în ceea ce privește cauzele de dizabilitate din perioada de mijloc a vieții.¹ Conform datelor emise de Asociația Psihiatrilor Americani, aproximativ 7% din populația lumii prezintă o formă de depresie în decursul unui an. Cu alte cuvinte, este probabil că cel puțin unul din douăzeci de prieteni, rude sau colegi de-ai tăi s-a confruntat cu o formă de depresie în ultimul an.

Probabilitatea debutului acesteia crește semnificativ după pubertate, vârful în ceea ce privește numărul de cazuri înregistrându-se în adolescență.² În ultimul deceniu, am fost martorii unor modificări drastice în ceea ce privește intervalul de vârstă în care tulburările de tip depresiv sunt cele mai prevalente. Până în jurul anului 2010, persoanele aflate la finalul celui de-al treilea deceniu de viață (25-29 ani) erau fruntașe în ceea ce privește ratele depresiei. Acest lucru poate fi explicat de modul în care evaluează ce au realizat în viață până la acel moment și prin apariția regretelor în privința lucrurilor pe care nu le-au făcut.³ Cu alte cuvinte,  în perioada adolescenţei și în cea de adult emergent, ne evaluăm prin prisma potențialului pe care îl prezentăm, prin prisma realizărilor pe care le-am putea avea în decursul vieții. Odată cu apropierea trecerii în cel de-al patrulea deceniu al vieții, focusul se schimbă asupra realizărilor din trecut sau din prezent, nu asupra celor anticipate. Așadar, existența unei neconcordanțe între așteptările anterioare și realitate poate fi una dintre cauzele prevalenței crescute a depresiei în această perioadă.

În ultimii zece ani, însă, s-a înregistrat o creștere semnificativă a cazurilor de depresie în rândul adolescenților, creștere ce a ajuns să plaseze această perioadă de vârstă pe un loc fruntaș în clasament. O posibilă explicație pentru acest fenomen este faptul că, în decursul acestei perioade, Internetul și tehnologia au început să capete din ce în ce mai mult teren. Studiile indică faptul că există o relație negativă între timpul petrecut pe Internet și starea generală de bine, nivelul de satisfacție cu viața și, o relație pozitivă între acesta și sentimente precum singurătatea și depresia.² Nu este cunoscută însă direcția relației. Nu știm dacă timpul petrecut pe Internet crește riscul instalării depresiei sau vice versa: persoanele deprimate petrec mai mult timp online. Dacă îți dorești să afli mai multe despre efectele negative pe care Internetul le are asupra sănătății psihice a adolescenților, acest articol ți-ar putea fi de folos.

Cum se manifestă depresia?

Există o multitudine de filme hollywoodiene care abordează acest fenomen. Am putea crede că, datorită acestui fapt, majoritatea dintre noi suntem experți în a recunoaște când cineva drag nouă se confruntă cu această problemă. Este important de reținut  că depresia nu se manifestă la fel în cazul tuturor. Pe deasupra, un studiu realizat pe o populație de studenți indică faptul că o mare parte dintre aceștia tind să subestimeze incidența evenimentelor și emoțiilor negative în viețile amicilor lor și să supraestimeze apariția celor pozitive.⁴ Printre posibilele cauze se numără utilizarea rețelelor de socializare, unde persoanele tind să își expună numai momentele cele mai fericite din viață, nu și pe cele negative.⁵ Factorii culturali și sociali joacă și ei un rol important. Unele medii și contexte de viață penalizează exprimarea emoțiilor, mai ales în cazul bărbaților.

Conform DSM 5,⁶ două elemente definitorii pentru tulburarea depresivă majoră sunt dispoziția tristă care să persiste cel puțin două săptămâni, respectiv pierderea plăcerii față de activitățile altădată îndrăgite. O persoană care suferă de depresie va prezenta cel puțin unul dintre aceste două simptome. În plus, acestea vor fi însoțite de cel puțin patru din lista următoare: 

• Modificarea semnificativă a greutății (modificare mai mare de 5% din greutatea corporală în decursul unei luni)
• Insomnie sau hipersomnie
• Agitație sau lentoare
• Dificultăți de gândire, concentrare și luare a deciziilor
• Sentimente de inutilitate sau vinovăție excesivă sau inadecvată
• Gânduri recurente legate de moarte

Când vine vorba de copii și adolescenți, tristețea și anhedonia sunt adesea mascate de furie și iritabilitate, ceea ce face identificarea tulburării cu atât mai dificilă.

Ce e de făcut?

Suportul social este un factor important de protecție în fața dezvoltării unor astfel de dificultăți, dar și un predictor important pentru îmbunătățirea stării unei persoane ce se confruntă cu depresie. Cu toate că lista ce urmează nu este exhaustivă, iată o serie de recomandări de care să ții cont când discuți cu un prieten care trece printr-un episod depresiv:⁷

1.  Ascultă fără să dai sfaturi. De multe ori, atunci când un prieten ne povestește despre problemele sale, credem implicit că ne cere sfatul. De fapt, este posibil ca acesta doar să-și dorească să împărtășească cuiva experiența sa. Trecând rapid la a ne exprima opinia, dăm senzația că nu am ascultat cu adevărat ce avea de zis.

2.  Validează experiența și fii empatic. O greșeală frecventă este de a compara situația în care se află prietenul tău cu o alta, ”mai rea”. Deși, probabil, intenția ta este de a-i arăta că alte persoane trec prin lucruri mai rele, ceea ce îi transmiți, de fapt, este că emoția lui nu este validă, că nu e îndreptățit să se simtă așa. Un simplu ”înțeleg de ce te-a afectat atât de tare” va fi mult mai binevenit în acest context.

3.  Ajută-l să se angajeze într-o rutină. Pentru o persoană cu depresie poate fi foarte dificil să ducă la bun sfârșit chiar și sarcinile uzuale, precum aprovizionarea cu alimente. Planificați împreună o rutină pe care să o respectați. De exemplu, stabiliți că luni este ziua în care mergeți împreună la supermarket să vă faceți cumpărăturile.

4.  Invită-l să faceți activități care odinioară îi făceau plăcere. Nu lua personal momentele în care îți refuză invitațiile de a desfășura o activitate plăcută sau anulează în ultimul moment. Continuă să-l inviți să te acompanieze în activități simple (o plimbare, vizionarea unui film etc.) și amintește-i că, uneori ”pofta vine mâncând”. Lipsa stimulării pozitive din mediu, cauzată de tendința de a se izola, nu face altceva decât să adâncească starea negativă a persoanei.

5.  Încurajează-l să caute ajutor de specialitate. Subliniază importanța apelării la un specialist și normalizează acest lucru. Multe persoane care se confruntă cu dificultăți emoționale se tem că vor fi stigmatizate dacă vorbesc despre problemele lor sau dacă recurg la psihoterapie. Amintește-i că nu este nimic în neregulă în a cere ajutor.

6.  Nu uita: ”Nu poți turna dintr-o cană goală!”. Oricât de mult îți dorești să îl ajuți pe celălalt, nu vei dispune de resursele necesare pentru a face acest lucru dacă nu ai grijă de propria persoană în primul rând. Ai grijă de sănătatea ta fizică și psihică și permite-ți să faci un pas în spate atunci când simți că este nevoie.

Concluzii

Depresia este o tulburare extrem de serioasă, care afectează funcționalitatea a aproximativ 280 milioane de persoane din lume la orice moment.⁸ Manifestările acesteia sunt diverse și nu întotdeauna evidente. Este important să le cunoaștem pentru a putea identifica problema timpuriu. Recomandările de mai sus pot fi un ghid util în interacțiunea cu o persoană care suferă de depresie. Însă, este esențial să înțelegem că, de multe ori, suportul social nu este de ajuns pentru a ajuta persoana să se vindece. În astfel de cazuri este esențial să apelăm la suportul unui specialist în domeniu, care ne va ajuta să alegem metodele potrivite de intervenție.

Referinţe bibliografice

1. Marcus, M., Yasamy, M. T., van Ommeren, M. V., Chisholm, D., & Saxena, S. (2012). Depression: A global public health concern.
2. Kelly Y, Zilanawala A, Booker C, Sacker A: Social media use and adolescent mental health: findings from the UK Millennium Cohort Study. EClinicalMedicine 2019
3. Poole, D. A., Nunez, N., & Warren, A. (2007). The story of human development. Pearson/Prentice Hall.
4. Jordan, A. H., Monin, B., Dweck, C. S., Lovett, B. J., John, O. P., & Gross, J. J. (2011). Misery has more company than people think: Underestimating the prevalence of others’ negative emotions. Personality and Social Psychology Bulletin, 37, 120–135.
5. Egbert, N., Miraldi, L. B., & Murniadi, K. (2014). Friends don’t let friends suffer from depression: How threat, efficacy, knowledge, and empathy relate to college students’; intentions to intervene on behalf of a depressed friend. Journal of health communication, 19(4), 460-477.
6. American Psychiatric Association, D. S., & American Psychiatric Association. (2013). Diagnostic and statistical manual of mental disorders: DSM-5 (Vol. 5). Washington, DC: American psychiatric association.
7. Langlands, R. L., Jorm, A. F., Kelly, C. M., & Kitchener, B. A. (2008). First aid for depression: a Delphi consensus study with consumers, carers and clinicians. Journal of affective disorders, 105(1-3), 157-165.
8. https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/depression