Somnul la preșcolari: beneficii, probleme și soluții

Somnul este un aspect esențial ce face parte din rutina noastră, indiferent de vârstă. El ne poate oferi explicații despre unele comportamente ale preșcolarilor care acum pot părea bizare, precum iritabilitatea sau dificultatea de a fi treziți pentru grădiniță. Dacă înțelegem somnul la preșcolari, ne va ajuta în gestionarea obstacolelor care stau în calea obținerii unei cantități normale de somn, fie acestea frici iraționale sau obiceiuri nesănătoase. Prin familiarizarea cu aceste mecanisme, vom reuși să identificăm momentele în care copiii au parte de prea puțin somn și vom avea soluții la îndemână pentru a preveni consecințele pe termen lung asupra calității vieții lor, cum ar fi scăderea capacității de concentrare sau creșterea riscului de obezitate.

În acest articol explorăm cum calitatea și cantitatea somnului pot impacta viața unui preșcolar. Totodată, abordăm câteva dintre soluțiile pe care le avem la îndemână pentru a preveni sau a gestiona problemele care pot apărea din cauza unei rutine de somn neadecvate. 

Ce trebuie să știm despre somn?

Începând cu vârsta de 1 an, copiii își modifică sistematic tiparele de somn și ajung să doarmă neîntrerupt mai mult timp. Între 1 și 5 ani, copiii au nevoie în continuare de mai multe cicluri de somn pe parcursul unei zile. De obicei, acestea sunt împărțite în unul sau mai multe episoade scurte de somn pe parcursul zilei și o perioadă mai lungă de somn neîntrerupt pe timpul nopții.

Însă după vârsta de 5 ani, copiii nu mai trebuie să doarmă de mai multe ori pe zi.  Ei tind să doarmă o singură dată pe parcursul zilei, pe lângă somnul din timpul nopții¹.

La această vârstă, durata adecvată de somn pentru o funcționare optimă este între 10 și 13 ore pe zi². Este recomandat să aibă parte de somnul pe timp de noapte și somnul în reprize scurte pe timp de zi, căci ambele au un impact considerabil asupra sănătății copilului. 

Însă nu toți copiii au parte de un tipar sistematic de somn precum cel exemplificat. Există situații în care aceste tipare depășesc sfera normalității și se dezvoltă tulburări, precum:

• Insomnia – dificultatea de a adormi sau de a dormi pentru o perioadă mai lungă de timp
• Sindromul somnului întârziat – o dereglare a ritmului circadian în care copiii nu reușesc să adoarmă decât după câteva ore de la ora lor normală de culcare
• Hipersomnia – oboseală excesivă pe timpul zilei
• Parasomnia – evenimente bizare în timpul somnului, precum somnambulism, coșmaruri, trezitul brusc într-o stare de confuzie
• Apneea de somn – probleme cu respirația în timpul somnului

Este important de reținut că un diagnostic acurat pentru aceste tulburări poate fi pus doar de către un medic specialist. Așadar, dacă aveți dubii în privința manifestărilor pe care le observați, adresați-vă unui medic pentru a identifica potențiale patologii și pentru a preveni, prin tratament, efectele acestora. 

Beneficii ale somnului la preșcolari

La această vârstă, somnul are beneficii majore cu implicații atât în viața de zi cu zi a copilului, cât și în dezvoltarea sa ulterioară. Printre beneficiile pe care le aduce somnul în viața preșcolarilor, amintim:

Îmbunătățește atenția

La vârsta preșcolară, atenția copiilor este cea care îi ajută să se abțină din a face anumite comportamente neadecvate la un moment dat și care îi determină să se adapteze contextului în care se află. Totodată, capacitatea atențională sprijină memoria de lucru și îi ajută pe copii să se concentreze asupra unei activități atunci când mediul le oferă distrageri. Copiii care au parte de un pui de somn în mijlocul zilei se pot concentra mai bine decât cei care nu dorm în timpul zilei. Acest lucru se poate observa prin acuratețea răspunsurilor pe care le dau în activitatea pe care o desfășoară, prin timpul de reacție și prin controlul pe care îl au asupra impulsurilor³. De cele mai multe ori, această oportunitate este pusă la dispoziția copiilor preșcolari de către grădinițele cu program prelungit. 

Îmbunătățirea capacității de învățare

Somnul are un rol important în această etapă a vieții în învățarea cuvintelor noi deoarece pe durata somnului informațiile nou învățate sunt stabilizate în memorie. O diferență chiar și de 2-3 ore în durata de somn poate reduce rapiditatea și eficiența cu care copilul își extinde vocabularul. În momentul în care un copil doarme cu 1-2 ore mai puțin decât durata recomandată într-o noapte pentru o perioadă îndelungată (peste 2 ani) se pot observa diferențe între numărul de cuvinte pe care și le amintește față de ceilalți¹.

Reducerea riscului de obezitate

Copiii care sunt privați sistematic de somn au un risc ridicat de obezitate la vârsta preșcolară. Acest lucru se datorează efectului duratei somnului asupra nivelului de insulină. În momentul în care copiii dorm mai puțin decât le este recomandat, aceștia au un nivel de insulină mai ridicat și o rezistență mai mare la insulină. Această rezistență determină incapacitatea corpului de a procesa corect insulina și glucoza din alimente. Astfel, apare creșterea în greutate⁴.

Manifestări frecvente ale lipsei de somn

Există unele simptome frecvente care pot sugera probleme cu somnul la preșcolari⁵. Multe dintre acestea sunt similare cu ceea ce noi, adulții, simțim atunci când suntem obosiți. Această listă nu este exhaustivă, ci cuprinde doar cele mai frecvent întâlnite simptome:

1. Sunt greu de trezit dimineața. Atunci când un copil nu a dormit suficient, acestuia îi va fi greu să se trezească la cererea părintelui pentru a-și îndeplini diverse responsabilități, precum mersul la grădiniță.
2. Adorm spontan în timpul zilei. Copiilor care nu dorm suficient li se întâmplă să adoarmă în timpul zilei în situații neplanificate, cum ar fi mersul cu mașina sau jucatul pe cont propriu. 
3. Au tendința de a dormi până târziu în vacanțe sau weekenduri.
4. Probleme comportamentale. Printre motivele pentru care un copil poate avea un nivel crescut de iritabilitate se numără și lipsa somnului. În acest caz, copilul nu va avea răbdare și nu va suporta amânările, va avea o dificultate în a-și controla izbucnirile provocate de supărări mărunte, și dificultăți de concentrare asupra activităților în care este implicat (6).

Consecințe ale lipsei de somn la preșcolari

Există o serie de efecte ale lipsei de somn care pot impacta rutina copilului și pot interveni în desfășurarea firească a vieții. Dacă copilul este privat de somn, atunci este probabil să aibă dificultăți în parcursul său școlar. În momentul în care unui copil îi este redusă capacitatea de concentrare, ne putem aștepta ca acesta să nu reușească să fie atent asupra a ceea ce are de făcut și să nu poată ține pasul la grădiniță. 

Creșterea riscului de obezitate este un alt efect pe termen lung care poate dăuna sănătății și dezvoltării fizice a copilului⁴. Efectele asupra sănătății se agravează în momentul în care copilul doarme cu 1-2 ore mai puțin decât durata recomandată într-o zi, pentru o perioadă îndelungată de peste 1-2 ani. 

Astfel, prin prisma lipsei de somn, copiii pot ajunge să se confrunte cu probleme grave de la vârste mici, cum ar fi tensiune arterială ridicată, rezistență la insulină, probleme de respirație, probleme musculare și articulare, toate acestea fiind riscuri asociate cu obezitatea. 

Pe lângă durata de somn, există și alți factori care contribuie la o sănătate precară, cum ar fi nivelul ridicat și cronic de stres, predispoziția genetică pentru o anumită boală, alimentația nesănătoasă și nivelul redus de activitate fizică.

Cauzele lipsei de somn și posibile soluții

Gestionarea fricilor de pe timpul nopții

Aceste frici fac parte din dezvoltarea normală a oricărui copil. Când sunt bebeluși, ei se tem de diverși stimuli din mediul lor proxim, precum zgomotele puternice, separarea de părinți sau apariția străinilor. Însă, preșcolarii încep să se teamă de stimuli imaginari, precum fantome, monștri sau întuneric⁸. Ca părinți, putem să ne ajutăm copilul să gestioneze aceste frici. Mai întâi, trebuie să validăm frica și să admitem că este cât se poate de reală pentru copil. Asta înseamnă că trebuie să luăm în serios frica și să nu determinăm copilul să simtă că aceasta este inadecvată, oricât de ridicol ar putea ea să sune pentru noi, adulții. După aceea, putem apela la strategii, precum jucatul împreună cu părintele în întuneric, împuternicirea unei jucării de a ține monștri la distanță, învingerea fantomelor împreună printr-un joc de rol. 

Utilizarea controlată a televizorului sau a dispozitivelor electronice

Somnul la preșcolari descrește calitativ și cantitativ pe măsură ce numărul de ore petrecute în fața ecranelor crește. Astfel, copiii care au un televizor propriu în cameră au o calitate mai scăzută a somnului, decât cei care nu au⁹. Totodată, copiii care sunt expuși frecvent la televizor pot avea mai multe frici pe timpul nopții și se trezesc mai obosiți¹⁰. Așadar, pentru a îmbunătăți calitatea somnului la preșcolari este de ajutor să reducem timpul de expunere al acestora la televizor sau alte dispozitive electronice pe parcursul zilei sau înainte de culcare. Pentru maximizarea calității somnului, copiii nu ar trebui să aibă un televizor în camera în care dorm.

Implementarea unei rutine înainte de culcare

Pe mulți copii îi ajută o rutină înainte de a se pune la somn. O rutină consistentă este asociată cu diminuarea orei la care copiii adorm, mai puține treziri pe timpul nopții și creșterea duratei de somn¹¹. De exemplu, copilul poate învăța că după ce se spală pe dinți, i se citește o poveste și se sting luminile, urmează să doarmă.

Concluzii

Somnul are un rol crucial în dezvoltarea normală a copiilor. Cantitatea și calitatea somnului au un impact asupra dezvoltării armonioase a acestora. 

Majoritatea simptomelor lipsei de somn sunt ușor de observat, iar acest lucru ne oferă șansa de a acționa eficient și de a preveni efectele pe termen lung ale acesteia. Așadar, este important să acordăm atenție îmbunătățirii obiceiurilor de somn ale preșcolarului pentru a-i asigura o dezvoltare propice și corespunzătoare vârstei.

Referințe

1. Gomez, R. L., Newman-Smith, K. C., Breslin, J. H., & Bootzin, R. R. (2011). Learning, memory, and sleep in children. Sleep Medicine Clinics, 6(1), 45–57. https://doi.org/10.1016/j.jsmc.2010.12.002
2. Hirshkowitz, M., Whiton, K., Albert, S. M., Alessi, C., Bruni, O., DonCarlos, L., Hazen, N., Herman, J., Katz, E. S., Kheirandish-Gozal, L., Neubauer, D. N., O’Donnell, A. E., Ohayon, M., Peever, J., Rawding, R., Sachdeva, R. C., Setters, B., Vitiello, M. V., Ware, J. C., & Adams Hillard, P. J. (2015). National Sleep Foundation’s sleep time duration recommendations: methodology and results summary. Sleep Health, 1(1), 40–43. https://doi.org/10.1016/j.sleh.2014.12.010
3. Cremone, A., McDermott, J. M., & Spencer, R. M. C. (2017). Naps enhance executive attention in preschool-aged children. Journal of Pediatric Psychology, 42(8), 837–845. https://doi.org/10.1093/jpepsy/jsx048
4. Jiang, F., Zhu, S., Yan, C., Jin, X., Bandla, H., & Shen, X. (2009). Sleep and obesity in preschool children. The Journal of pediatrics, 154(6), 814-818.
5. Gerber, L. (2014). Sleep deprivation in children: a growing public health concern. Nursing Management, 45(8), 22–28; quiz 29. https://doi.org/10.1097/01.NUMA.0000451997.95978.2f
6. Hart, C. N., Kuhl, E. S., & Jelalian, E. (2012). Short sleep and obesity risk in children. In Sleep Loss and Obesity (pp. 89–100). Springer New York.
7. Dahl, R. E. (1996). The impact of inadequate sleep on children’s daytime cognitive function. Seminars in Pediatric Neurology, 3(1), 44–50. https://doi.org/10.1016/s1071-9091(96)80028-3
8. Bauer, D. H. (1976). An exploratory study of developmental changes in children’s fears. Journal of Child Psychology and Psychiatry, and Allied Disciplines, 17(1), 69–74. https://doi.org/10.1111/j.1469-7610.1976.tb00375.x
9. Helm, A. F., & Spencer, R. M. C. (2019). Television use and its effects on sleep in early childhood. Sleep Health, 5(3), 241–247. https://doi.org/10.1016/j.sleh.2019.02.009
10. Brockmann, P. E., Diaz, B., Damiani, F., Villarroel, L., Núñez, F., & Bruni, O. (2016). Impact of television on the quality of sleep in preschool children. Sleep Medicine, 20, 140–144. https://doi.org/10.1016/j.sleep.2015.06.005
11. Mindell, J. A., Li, A. M., Sadeh, A., Kwon, R., & Goh, D. Y. T. (2015). Bedtime routines for young children: a dose-dependent association with sleep outcomes. Sleep, 38(5), 717–722. https://doi.org/10.5665/sleep.4662