Stilul de atașament dezorganizat

În articolele anterioare am văzut cum se manifestă două dintre stilurile nesigure de atașament (anxios și evitant) și am urmărit câțiva pași care ne pot ajuta să îmbunătățim calitatea relației noastre cu persoana dragă. În continuare voi vorbi despre stilul de atașament dezorganizat, care din exterior poate fi confundat cu unul dintre cele menționate anterior.

Dacă îngrijirea incertă din copilărie a figurii de atașament a influențat formarea unui stil anxios, iar absența ei a condus la unul evitant, dezvoltarea unui stil de atașament dezorganizat are ca factor declanșator existența unor evenimente traumatizante (violență domestică, abuzuri fizice, verbale, sexuale). Astfel, copilul observă că persoana care are grijă de el reprezintă în același timp un pericol pentru siguranța sa și a celor din jur.

Dacă avem un stil de atașament dezorganizat (evitant-temător), asocierea din copilărie a figurii de atașament cu sentimente de frică determină ulterior un stil relațional caracterizat prin căutarea apropierii față de partener, dar însoțită de disconfort în prezența acestuia.

Caracteristici ale stilului de atașament dezorganizat

Conform literaturii de specialitate, dacă avem acest stil de atașament, considerăm că nu merităm să fim iubiți și că celelalte persoane ne vor respinge sau ne vor face să suferim (Bartholomew & Horowitz).
Stilul de atașament dezorganizat (fearful-avoidant) este caracterizat de un grad crescut de anxietate față de relația cu partenerul (ești foarte preocupat de siguranța ta) și de un grad crescut de evitare a intimității (nu te simți confortabil atunci când partenerul se apropie de tine), potrivit teoriei propuse de Kelly A. Brennan și colaboratorii săi.

Modelul lui Brennan și al colaboratorilor săi.

Manifestări ale stilului de atașament dezorganizat

Trăiești o adevărată furtună emoțională. Îți dorești să te apropii de partener, dar în același timp îți este teamă să fii prea aproape de el, iar emoțiile pe care le simți nu îți aduc decât confuzie și anxietate. Clădirea unei relații intime reprezintă un proces inconfortabil pentru tine. Acționezi în diferite moduri pentru a te proteja de pericolul pe care îl consideri iminent. Spre exemplu, eviți persoana iubită deoarece ai impresia că aceasta te poate respinge în orice moment și te va pune într-o situație stânjenitoare. Pe de altă parte, te ,,agăți’’ de partener atunci când nu îți acordă atenție, dar te simți ,,pus la colț’’ atunci când se apropie prea mult de tine.

Nu ai o schemă clară după care te ghidezi și adesea te copleșesc reacțiile tale care au la bază gânduri contradictorii. Spre exemplu, îți retragi imediat mâna când partenerul încearcă să te țină de ea, cu toate că vrei să îl ții și tu de mână. Sau îl respingi când dorește să te îmbrățișeze chiar dacă ți-ar plăcea să te țină în brațe. De asemenea, reacționezi impulsiv și iei decizii spontane cum ar fi să pui capăt relației în care te afli, fără un motiv concret. Spre exemplu, te-a enervat faptul că partenerul nu te-a sunat după ce a ieșit de la job sau ai impresia că te-a respins atunci când l-ai întrebat dacă ar vrea să ieșiți în oraș, însă acesta trebuia să își ajute un prieten care avea o problema). Din aceste cauze, ai o percepție negativă față de persoana ta, iar orice încercare de a te angaja într-o nouă relație devine din ce în ce mai grea pentru ține.

Cum îmbunătățim calitatea relației noastre (gestionarea stilului de atașament)

În primul rând, ca în cazul stilului anxios sau evitant, este foarte important să ne conștientizăm nevoile, dar și comportamentele care au ca scop satisfacerea lor. Notează-ți într-un jurnal situațiile care ți-au provocat anumite stări. Descrie pentru fiecare situație cum ai reacționat. Spre exemplu: ,,nu îmi place atunci când partenerul ridică tonul la mine, așa că am reacționat impulsiv și i-am întors moneda înzecit, urmând să îl ignor câteva zile’’ sau ,,am stabilit împreună cu partenerul să petrecem o zi în care să stăm la el acasă și să ne uităm la filme, dar nu m-am simțit deloc confortabil pentru că simțeam cum îmi ia prea mult din spațiul personal atunci când mă ținea în brațe, așa că am plecat’’.) Acesta este un exercițiu foarte bun pentru a-ți putea gestiona emoțiile și reacțiile și un prim pas în optimizarea gestionării stilului dezorganizat.

În al doilea rând, pentru o relație sănătoasă este important să îți accepți emoțiile și să observi care dintre ele îți îngreunează construirea relației. Analizează-ți reacțiile și stabilește măsura în care ar trebui schimbate pentru a evita situațiile în care ajungi să regreți felul cum te-ai comportat cu partenerul. Pe lângă îmbunătățirea calității relației, acest lucru te va ajuta să îți schimbi și percepția negativă despre tine și îți va crește stima de sine.

În al treilea rând, încearcă să discuți cu partenerul despre nevoile tale și cum ți-ar plăcea să fie satisfăcute. Spre exemplu, ai putea sa îi explici că reacționezi impulsiv pentru că acesta este felul tău de a-i atrage atenția atunci când te-a deranjat un anumit aspect la el. Întreabă-l cum ar prefera să îi transmiți acest lucru. Comunică-i când simți că este prea aproape de tine și stabiliți o limită. De asemenea, ai putea să îi descrii ceea ce simți când te apropii de el și sfârșești prin a te îndepărta. Aceste lucruri îl vor ajuta să te înțeleagă mai bine și nu te vei mai învinovăți pentru reacțiile tale.

În al patrulea rând, oferă-ți ție dragoste necondiționată și acordă-ți timp să te cunoșți înainte de a te angaja într-o nouă relație. Măsura în care îți cunoști limitele te va ajuta să îți alegi un partener pe măsura nevoilor tale. Dacă te accepți așa cum ești și știi cât de mult muncești să îți gestionezi emoțiile vei putea să îți dai seama de nivelul de angajament al eventualului partener și măsura în care acesta este dispus să îți satisfacă nevoile.
În final vreau să îți reamintesc faptul că nici un stil de atașament nu este bun sau rău. Acesta reprezintă doar un mod de a ne raporta la intimitate și de a atrage satisfacerea propriilor nevoi. Dacă dorești să lucrezi cu un specialist, acesta te poate ajuta să îți controlezi reacțiile și să îți gestionezi emoțiile. Despre acest aspect voi discuta în următorul articol care va avea ca temă cum să îți transformi stilul de atașament insecurizant într-unul securizant.

Bibliografie

Bockarova, M. (2019). The Forgotten Attachment Style: Disorganized Attachment. Psychology Today.

Firestone, L. (2013). How Your Attachment Style Impacts Your Relationship. Psychology Today.

Bartholomew, K., & Horowitz, L. M. (1991). Attachment styles among young adults: a test of a four-category modelJournal of personality and social psychology61(2), 226.

Brennan, K. A., Clark, C. L., & Shaver, P. R. (1998). Self-report measurement of adult attachment: An integrative overview. In J. A. Simpson & W. S. Rholes (Eds.), Attachment theory and close relationships (p. 46–76). The Guilford Press.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ro_RORO