Empatia înseamnă lucruri diferite pentru oameni diferiți. Ne reprezentăm experiența în mod unic, din moment ce o resimțim distinct și o raportăm la stările pe care le trăim fiecare. Totuși, putem împărtăși aceleași motive de a oferi sprijin și urma aceleași sfaturi pentru a ne pune în pielea cuiva.

Această abilitate ne ajută să trecem prin aceleași stări ca persoana pe care o ascultăm, înțelegând-o. Necesită ascultarea celuilalt, preluarea perspectivei sale și motivația de a oferi ajutor, deoarece are scopul de a întări conexiunea pe care o avem cu oamenii. În general, sunt recunoscute trei dimensiuni ale empatiei:

• E. afectivă: împărtășim ce simte celălalt prin contagiune emoțională, proces mediat de neuronii oglindă.
• E. cognitivă: ne ajută să adoptăm modul celuilalt de a privi situația, cu ajutorul imaginației. Punându-ne în pielea lui, înțelegem de ce se simte într-un anume fel, deoarece gândim cum credem că ar face-o el.  
• Compasiunea: definește interesul de a face ceva pentru a ne ajuta apropiații, empatiei cognitive adăugându-i-se motivația de a oferi suport.

Spre deosebire de primele două forme, care se manifestă și în cazul emoțiilor pozitive, cum sunt bucuria sau entuziasmul, compasiunea este singurul tip de empatie care se aplică doar în cazul emoțiilor negative.

Cum funcționează empatia?

La nivelul creierului, abilitatea de a empatiza a fost asociată cu un set de neuroni specializați pentru imitarea acțiunilor altora, numiți neuroni oglindă. Încă din primele zile de viață, când ne concentrăm asupra mișcărilor, emoțiilor și intențiilor exprimate de cei din jur, acești neuroni reacționează în mod automat. Ei ne modelează conduita prin imitarea celorlalți. De altfel, pentru ca activitatea neuronilor oglindă să se perfecționeze cu timpul, este necesar să promovăm, la rândul nostru, empatia. În cazul copiilor, aceștia învață să empatizeze cu ajutorul părinților. De exemplu, expresia ”dragă-dragă” este folosită în cadrul familiei pentru a simboliza consolarea unei persoane vulnerabile prin mângâierea sa. Din punct de vedere evoluționist, noi începem să empatizăm încă din copilărie. Bebelușii sesizează nevoile și distresul altora și sunt gata să le ofere un bun de valoare pentru a-i face să se simtă mai bine. În cadrul unui experiment, nou-născutul i-a oferit porția sa de mâncare unui adult care se arăta înfometat, chiar dacă și acestuia îi era foame.

De ce empatizăm?

În general, oamenii realizează acte despre care știu că vor fi soldate cu reușită și beneficii, atât pentru ei, cât și pentru ceilalți. Efectele pozitive ale empatiei se resimt asupra dezvoltării personale și stării de bine a sinelui și a celorlalți. Ea ajută la cultivarea relațiilor interpersonale de succes, bazate pe înțelegerea reciprocă a sentimentelor, gândurilor și nevoilor. Dacă este promovată în rândul colectivului ca o normă definitorie, este foarte probabil să empatizați și cu persoane externe acestui grup. Acestea sunt doar câteva beneficii ale empatiei, regăsite în diferite domenii:

• Liderii care manifestă atitudini empatice față de subalternii săi vor colabora mai eficient cu aceștia, având o interacțiune bazată pe productivitate și cooperare.
• La persoanele căsătorite, empatia ajută la sporirea intimității, la creșterea satisfacției ambilor parteneri și la gestionarea conflictelor.
• Persoanele empatice manifestă “helper’s high” – o stare de bine activată de oferirea sprijinului, care este ilustrată prin recunoștința de a reuși să ajuți pe cineva, intensificată dacă altruismul se înscrie în setul nostru de valori.

Dezvoltarea empatiei și compasiunii

Practică răbdarea și ascultarea activă. Arată-ți interesul pentru ce are de zis persoana de lângă tine și nu o întrerupe cu sugestii sau exemple personale. Acordă atenție expresiilor faciale, posturii, tonalității și înțelesului din spatele cuvintelor. Nu te feri să oglindești trăirile emoționale ale celuilalt.

Arată-ți sprijinul în felul tău. Atât sfaturile practice cât și apropierea fizică ajută la empatizarea cu celălalt, atât timp cât țin cont de nevoile celuilalt.

Nu trage concluzii pripite. Când considerăm că o persoană vulnerabilă merită ceea ce i se întâmplă sau nu încercăm să o înțelegem, manifestăm mai puțină empatie. Ascultă-i povestea până la capăt și pune-te în postura sa pentru a înțelege de ce se simte așa.

Ai grijă de tine. Este recomandat să practici mindfulness pentru a nu fi copleșit de stările celor din jurul tău, chiar dacă empatizezi cu aceștia.

Nu uita că empatia poate fi învățată. Înconjoară-te de persoane care sunt atenți la emoțiile celorlalți și nu se feresc să empatizeze cu aceștia.

Învățare prin joacă. O serie de studii au demonstrat că, în momentul în care concurăm împotriva cuiva, ne imaginăm care sunt trăirile și intențiile sale.

Ai curajul să intervii. Persoanele cu nivele crescute de empatie sunt predispuse să se implice în cauze sociale, cum ar fi lupta împotriva inegalității sau ajutorarea grupurilor stigmatizate. Așadar, empatia inspiră la acte eroice, precum salvarea evreilor din timpul Holocaustului.

Surse:

Bariso, J. (2018). There Are Actually 3 Types of Empathy. Here’s How They Differ and How You Can Develop Them All. Inc.

Empathy Defined. Greater Good Magazine

Suttie, J. (2020). Even Hungry Babies Want to Share. Greater Good Magazine.

Puder, D. (2019). How Empathy Works and How to Improve It. Psychiatry & Psychotherpy Podcast.

Foto: Freepik.com Tree photo created by teksomolika – www.freepik.com” target=”_blank” rel=”noreferrer noopener”>1