De ce căutăm știrile negative?

Mulți dintre noi ne regăsim în situația în care înainte să adormim ne mai verificăm o dată telefonul. Intrăm pe Facebook, Instagram, Twitter sau TikTok să vedem care sunt ultimele noutăți, dacă a mai apărut ceva de când am verificat ultima oară. Cele „doar cinci minute” se transformă în jumătate de oră sau mai mult, iar apoi, dimineața, când ne sună alarma, ne dorim cele cinci minute înapoi. Cercetătorii 1 atrag atenția asupra faptului că oamenii petrec tot mai mult timp urmărind știri negative referitoare la evenimentele petrecute de curând, de importanță globală, cum ar fi pandemia de SARS-Cov-2 sau, mai recent, cele legate de criza economică sau de conflictul Ucraina-Rusia. Aceștia denumesc fenomenul Doomscrolling. În acest articol încercăm să înțelegem cum a luat naștere acest fenomen, cum ne afectează la nivel psihic, fizic și social, dar și ce să facem ca să-l combatem.

Ce este doomscrolling-ul?

Termenul de doomscrolling este folosit pentru a defini obiceiul de a căuta și citi știri despre tragedii și dezastre, în ciuda faptului că provoacă trăiri emoționale negative 1. Cu toate acestea, este important să deosebim doomscrolling-ul de ideea de a rămâne informați. În momentul în care căutarea de informații devine o preocupare intensă care interferează cu activitățile zilnice și cu starea noastră generală de bine, atunci se transformă în doomscrolling. Cu alte cuvinte, dacă nici măcar nu ne mai amintim cum am ajuns în fața ecranului telefonului sau calculatorului, dar citim zeci de comentarii ale unor persoane necunoscute referitoare la o știre despre un anumit eveniment, atunci, cel mai probabil, vorbim de doomscrolling.

Originile doomscrolling-ului

Termenul este construit din cuvintele englezești „doom” (ro. damnare) și „scrolling” (ro. a derula un șir de informații online). Deși propus încă din 2018 2, acesta a luat amploare și a fost popularizat 3, 4 în mediul online în context pandemic, când căutarea noutăților negative a ajuns să fie o prioritate pentru foarte multă lume. Acest fapt a cauzat probleme psihice și fizice îngrijorătoare la nivel global. Atunci, acest fenomen a atras atenția cercetătorilor care au decis să-l supună studiului științific 1, 5, 6. De asemenea, datorită prevalenței sale crescute, termenul a fost recunoscut de Oxford English Dictionary ca fiind unul dintre cuvintele marcante ale anului 2020 și a fost introdus în dicționar 7

Posibili indicatori ai doomscrolling-ului

  • Petrecerea unui timp îndelungat căutând și lecturând știri
  • Senzația persistentă de a pierde informații esențiale dacă nu se citesc știrile
  • Verificarea știrilor de mai multe ori pe zi
  • Citirea aceleiași știri în mod repetat sau lecturarea știrilor despre același subiect
  • Stare afectivă negativă, stare de agitație sau lipsă de concentrare după citirea știrilor
  • Neîndeplinirea și neglijarea sarcinilor cotidiene din cauza resurselor de energie și timp alocate căutării și citirii știrilor

Care sunt mecanismele din spate?

Cercetătorii 1 sunt de părere că ar putea fi vorba de biasul negativității transpus în mediul online. Prin biasul negativității, ne referim la tendința umană de a selecta din mediu și de a acorda importanță mai degrabă aspectelor negative decât celor pozitive. Fenomenul are o mare valoare evoluționistă, fiind în natura umană să fim pregătiți pentru ce este mai rău  8. Ce este pozitiv și benefic nu ne rănește, așa că trece pe plan secund când vine vorba de informare. Așadar, informația negativă predomină câmpul perceptiv uman dat fiind faptul că ne asigură supraviețuirea, ne permite să ne dezvoltăm și ne îndeplinește nevoia primară de siguranță 9. Acest fapt este vizibil și la nivelul funcționării cortexului frontal în cadrul proceselor atenționale, selectând cu precădere aspecte negative din mediu în defavoarea celor pozitive 10.  

De asemenea, specialiștii subliniază posibilitatea existenței fricii de a rămâne pe dinafară – eng. Fear of Missing Out (FoMO). Aceasta se referă la îngrijorarea resimțită de persoane de a pierde contactul cu ceilalți, fiind vizibilă prin tendința constantă a acestora de a rămâne legate de rețeaua lor socială. S-a dovedit că FoMO este puternic asociat cu doomscrolling-ul 1 și cu folosirea problematică a internetului 11. Prin verificarea constantă a noutăților, persoanele se asigură că sunt la curent cu ce se vorbește și nu rămân izolate de societate. 

Sănătatea și doomscrolling-ul

În general, orice comportament realizat în exces dăunează într-un fel sau altul. Acest lucru este valabil și în cazul doomscrolling-ului, contribuind la dezvoltarea și susținerea simptomelor unor tulburări mentale sau fizice. Pandemia le-a permis cercetătorilor din diverse domenii de studiu să investigheze efectele izolării sociale și a normelor introduse la nivel internațional asupra mai multor populații de interes. Dat fiind faptul că „doomscrolling” ca și concept psihologic a apărut în această perioadă, menționăm că majoritatea cercetărilor sunt realizate în această perioadă, urmând să observăm în timp evoluția acestui fenomen. 

  1. Sănătatea mentală

Studiile arată că doomscrolling-ul agravează tulburările de anxietate, stările depresive și crește nivelul de distres. Unul din acestea a surprins faptul că frecvența, durata și tipul de conținut informațional media cu care aproximativ 6000 de germani au interacționat se relaționează cu mai multe simptome ale depresiei, ale anxietății nespecifice și ale celei relaționate cu COVID-19. S-a găsit un prag de 2.5 ore de interacțiune cu conținutul media și de 7 verificări pe zi a noutăților online pentru diferențierea simptomelor slabe de cele moderate ale tulburărilor psihice menționate 12. Aceste rezultate au fost obținute și în alte studii 13, 15, 16, inclusiv cele legate de pragul expunerii la conținutul media 14 .

De asemenea, s-a constatat că simptomele tulburării obsesiv-compulsive (OCD) au fost amplificate de expunerea la informații despre COVID-19 prezente în mass-media 17. Contaminarea este una din cele mai proeminente teme obsesionale prezente în contextul acestei tulburări. Prin informarea constantă referitoare la numărul de noi infectări se facilitează dezvoltarea gândurilor obsesionale și compulsiilor pentru a preveni o posibilă contaminare cu SARS-Cov-2. 

  1. Sănătatea fizică

Una dintre cele mai des întâlnite consecințe ale faptului că ne petrecem mult timp în mediul online căutând informații, fie ele pozitive sau negative, este schimbarea programului de somn. Orele dinainte de somn sunt cel mai des utilizate în scop recreativ, fiind adesea lipsite constrângerile sociale legate de sarcinile cotidiene sau de interacțiunile cu ceilalți. Așadar, timpul permite căutarea noutăților în mediul online. Trebuie însă să fim conștienți că timpul trece, iar orele de somn se împuținează. Prin urmare, poate apărea deprivarea de somn, 18, 19 scăderi în calitatea somnului, dar și tulburări precum insomnia. Calitatea somnului poate scădea, ajungând până la tulburări de somn, în contextul creșterii trăirilor afective negative și a anxietății 20

Ce putem face pentru a diminua sau preveni doomscrolling-ul?

  • Să recunoaștem că ne angajăm în doomscrolling. Este primul și cel mai important lucru pe care putem să-l facem. Dacă observăm că investim multe resurse de timp și energie în căutarea și informarea excesivă în legătură cu un subiect negativ, trebuie să acceptăm că este un obicei nesănătos și trebuie să intervenim cât mai repede. 
  • Monitorizează comportamentul și resursele de timp implicate în doomscrolling. Putem să stabilim dinainte cât timp dorim să alocăm urmăririi noutăților limitând accesul pe anumite platforme online (ex. Facebook) sau dispozitive care ne furnizează informații (ex. telefon, televizor). De asemenea, putem alege un interval orar (ex. între orele 19 și 20) în care să desfășurăm această activitate zilnic, astfel încât aceasta să nu interfereze cu alte activități sau cu rutina de somn. 
  • Înțelege și modifică algoritmul noutăților livrate de platformele online, făcând loc informațiilor pozitive. De multe ori, chiar dacă nu ne dorim, suntem informați prin intermediul notificărilor sau al modului de expunere al platformelor online (ex. Facebook, TikTok), alimentând nevoia de a verifica noutățile. Notificările pot fi ușor personalizate din meniul de setări al telefonului sau al fiecărei aplicații în parte. Algoritmul în fucţie de care  primim informații negative poate fi schimbat accesând conținuturi media care să ne fie pe plac, în general știri sau informații pozitive care să le înlocuiască pe cele negative. Pe măsură ce accesăm și interacționăm cu informații pozitive, aplicația va înlocui sugestiile negative cu cele pozitive, concordante cu ultimele căutări. 
  • Angajează-te în alte activități. Când simți nevoia să intri pe telefon să verifici ultimele noutăți (poate ai primit o notificare nouă), practică un exercițiu de meditație sau citește un capitol din cartea pe care îți dorești să o finalizezi. Fiecare avem activități pe care ne-am dorit să le facem și, deși ar putea fi realizate, nu ne permite timpul. Folosind această resursă util, s-ar putea să ne facem astfel timp pentru ele. În acest fel, în loc să ne stricăm buna-dispoziție citind ceva negativ, putem să o îmbunătățim realizând ceva ce ne dorim de mult timp.
  • Caută sprijinul celorlalți. În cazul în care simțim că suntem lăsați pe dinafară dacă nu suntem prezenți constant în mediul online, putem căuta să acordăm atenție persoanelor din jurul nostru și să ne îmbunătățim interacțiunile sociale față-în-față. Cu toții avem cel puțin un prieten sau o cunoștință pe care n-am mai văzut-o de ceva timp. Poate că este momentul să organizați o întâlnire!

Concluzii

Doomscrolling-ul este unul dintre conceptele psihologice recent introduse în literatura de specialitate, studiile demonstrând în repetate rânduri modul în care acesta își pune amprenta asupra vieților noastre. Acest fenomen are potențialul de a interfera cu starea noastră psihică și fizică, dar și cu bunul mers al vieții noastre profesionale și sociale, în contextul consumului ridicat de resurse de timp și de energie. Aceste descoperiri ne arată importanța mijloacelor media, indiferent de context. Chiar dacă nu mai vorbim de o prevalență ridicată a îmbolnăvirilor de SARS-Cov-2, când majoritatea studiilor prezentate au fost realizate, în contextul altor crize sanitare (ex. variola maimuței), economice sau de siguranță (ex. conflicte militare), simptomele diverselor tulburări mentale se pot amplifica dacă există o expunere ridicată la informații media negative. Se recomandă schimbarea cât mai rapidă a acestui obicei nociv, pentru a ne crește semnificativ calitatea vieții.

Cu toate acestea, de menționat este faptul că nu se încurajează renunțarea definitivă și completă la informare și la verificarea autenticității informațiilor primite, ci doar reducerea resurselor mentale și temporale investite în această activitate, pentru a conferi un echilibru vieții. A fi informat este una dintre cele mai importante aspecte pe care o persoană ar trebui să le aibă în vedere într-o situație de criză, însă nu trebuie să lase această situație să-i acapareze cu totul viața.  

Referințe bibliografice

  1. Sharma, B., Lee, S. S., & Johnson, B. K. (2022). The Dark at the End of the Tunnel: Doomscrolling on Social Media Newsfeeds. Technology, Mind, and Behavior, 3(1: Spring 2022). https://doi.org/10.1037/tmb0000059
  2. Karen K. Ho [@karenkho]. (2020, July 15). This is the earliest reference I can find of the term “doomscrolling” on Twitter, well before the pandemic [Tweet]. Twitter. https://twitter.com/karenkho/status/1283489669838180353
  3. Chen, B. X. (2020, July 15). You’re Doomscrolling Again. Here’s How to Snap Out of It. The New York Times. Retrieved October 3, 2022, from https://www.nytimes.com/2020/07/15/technology/personaltech/youre-doomscrolling-again-heres-how-to-snap-out-of-it.html
  4. Watercutter, A. (2020, Jun 25). Doomscrolling Is Slowly Eroding Your Mental Health. Wired. Retrieved October 3, 2022, from https://www.wired.com/story/stop-doomscrolling/
  5. Ytre-Arne, B., & Moe, H. (2021). Doomscrolling, Monitoring and Avoiding: News Use in COVID-19 Pandemic Lockdown. Journalism Studies, 22(13), 1739–1755. https://doi.org/10.1080/1461670X.2021.1952475
  6. Buchanan K, Aknin LB, Lotun S, Sandstrom GM (2021) Brief exposure to social media during the COVID-19 pandemic: Doom-scrolling has negative emotional consequences, but kindness-scrolling does not. PLOS ONE 16(10): e0257728. https://doi.org/10.1371/journal.pone.0257728
  7. Oxford Word of the Year 2020 | Oxford Languages. (2020). Retrieved October 3, 2022, from https://languages.oup.com/word-of-the-year/2020/
  8. Rozin, P., & Royzman, E. B. (2001). Negativity Bias, Negativity Dominance, and Contagion. Personality and Social Psychology Review, 5(4), 296–320. https://doi.org/10.1207/S15327957PSPR0504_2
  9. Vaish, A., Grossmann, T., & Woodward, A. (2008). Not all emotions are created equal: The negativity bias in social-emotional development. Psychological Bulletin, 134, 383–403. https://doi.org/10.1037/0033-2909.134.3.383
  10. Norris, C. J. (2021). The negativity bias, revisited: Evidence from neuroscience measures and an individual differences approach. Social Neuroscience, 16(1), 68–82. https://doi.org/10.1080/17470919.2019.1696225
  11. Elhai, J. D., Yang, H., & Montag, C. (2020). Fear of missing out (FOMO): Overview, theoretical underpinnings, and literature review on relations with severity of negative affectivity and problematic technology use. Brazilian Journal of Psychiatry, 43, 203–209. https://doi.org/10.1590/1516-4446-2020-0870
  12. Bendau, A., Petzold, M. B., Pyrkosch, L., Mascarell Maricic, L., Betzler, F., Rogoll, J., Große, J., Ströhle, A., & Plag, J. (2021). Associations between COVID-19 related media consumption and symptoms of anxiety, depression and COVID-19 related fear in the general population in Germany. European Archives of Psychiatry and Clinical Neuroscience, 271(2), 283–291. https://doi.org/10.1007/s00406-020-01171-6
  13. Liu, C., & Liu, Y. (2020). Media Exposure and Anxiety during COVID-19: The Mediation Effect of Media Vicarious Traumatization. International Journal of Environmental Research and Public Health, 17(13), Article 13. https://doi.org/10.3390/ijerph17134720
  14. Hossain, M. T., Ahammed, B., Chanda, S. K., Jahan, N., Ela, M. Z., & Islam, M. N. (2020). Social and electronic media exposure and generalized anxiety disorder among people during COVID-19 outbreak in Bangladesh: A preliminary observation. PLOS ONE, 15(9), e0238974. https://doi.org/10.1371/journal.pone.0238974
  15. Widiyanto, A., Fajriah, A. S., Atmojo, J. T., Handayani, R. T., & Ekiq, L. (2020). The Effect Of Social Media Exposure On Depression And Anxiety Disorders In Facing Covid-19 Pandemic. Clinical Medicine, 07(02), 9.
  16. Keles, B., McCrae, N., & Grealish, A. (2020). A systematic review: The influence of social media on depression, anxiety and psychological distress in adolescents. International Journal of Adolescence and Youth, 25(1), 79–93. https://doi.org/10.1080/02673843.2019.1590851
  17. French, I., & Lyne, J. (2020). Acute exacerbation of OCD symptoms precipitated by media reports of COVID-19. Irish journal of psychological medicine, 37(4), 291-294.
  18. Vijakkhana, N., Wilaisakditipakorn, T., Ruedeekhajorn, K., Pruksananonda, C., & Chonchaiya, W. (2015). Evening media exposure reduces night-time sleep. Acta Paediatrica, 104(3), 306–312. https://doi.org/10.1111/apa.12904
  19. Shochat, T., Flint-Bretler, O., & Tzischinsky, O. (2010). Sleep patterns, electronic media exposure and daytime sleep-related behaviours among Israeli adolescents. Acta Paediatrica, 99(9), 1396–1400. https://doi.org/10.1111/j.1651-2227.2010.01821.x
  20. Anand, N., Sharma, M. K., Thakur, P. C., Mondal, I., Sahu, M., Singh, P., J., A. S., Kande, J. S., MS, N., & Singh, R. (2022). Doomsurfing and doomscrolling mediate psychological distress in COVID‐19 lockdown: Implications for awareness of cognitive biases. Perspectives in Psychiatric Care, 58(1), 170–172. https://doi.org/10.1111/ppc.12803

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ro_RORO