Banii nu aduc fericirea, dar oamenii mai bogați sunt mai mulțumiți de viața lor

Înțelepciunea populară spune că banii nu aduc fericirea. Dacă ar fi o credem, ar trebui să credem că oamenii mai bogați nu sunt mai fericiți decât cei săraci, că oamenii din țările mai bogate nu sunt mai fericiți (în medie) decât cei din țările mai sărace și, cel mai important, că nu am deveni mai fericiți dacă ne-ar crește venitul substanțial.

Din fericire (vorba vine), avem suficient de multe date și studii pentru a verifica dacă înțelepciunea populară are dreptate de data asta.

Unul dintre aceste studii (realizat de Lindqvist și colaboratorii săi) a fost publicat în mai anul acesta și a presupus chestionarea a peste 3000 de câștigători la loto din Suedia. Aceștia au fost identificați prin intermediul Institutului Suedez de Statistică și au fost întrebați mai multe lucruri, printre care: „Cât de fericit ai spune că ești?” și „Cât de satisfăcut ești cu viața ta zilele astea?”. La ambele trebuiau să răspundă pe o scală de la 0 la 10, unde 0 = extrem de nefericit/nesatisfăcut, iar 10 = extrem de fericit / satisfăcut.

Observați că autorii au diferențiat între fericire și satisfacție. Măsurată astfel, fericirea este considerată o dispoziție afectivă, care este mai puțin stabilă în timp pentru că este influențată de evenimente proxime. În schimb, întrebarea despre satisfacție măsoară cât crezi tu că îți este de bine în viață (în engleză, life satisfaction) sau cât ești de mulțumit cu viața ta. Aceasta este o evaluare mai stabilă în timp și este o altă dimensiune a well-being-ului (bunăstarea psihologică).

Rezultatele studiului

Cercetătorii au comparat răspunsurile obținute de la cei care au câștigat sute de mii de euro cu cei care au câștigat zeci de mii de euro și cei care au jucat dar nu au câștigat nimic. Concluzia a fost că cei care au câștigat sute de mii au fost mai mulțumiți cu viața lor decât cei care au câștigat mai puțin, iar aceștia au fost mai mulțumiți cu viața lor decât cei care nu au câștigat nimic. În schimb, nu au fost diferențe între cele trei categorii în ce privește fericirea.

Și mai interesant a fost că aceste efecte s-au menținut până la 20 de ani după ce au jucat, respectiv câștigat la loto. Studii similare au sugerat că, în pofida prejudecăților generalizate, câștigătorii la loto nu-și cheltuie toți banii imediat după ce îi câștigă. În general, ei îi cheltuie în timp, de-a lungul mai multor ani. Majoritatea nu au renunțat la job, dar au petrecut mai puțin timp muncind și s-au pensionat mai repede decât cei care n-au câștigat la loto.

Adaptarea hedonică și TED Talk-ul lui Daniel Gilbert

Aceste rezultate mai recente contrazic însă o părere generalizată cum că veniturile nu afectează bunăstarea psihologică datorită unui mecanism numit adaptare hedonică. Această concepție a fost popularizată masiv datorită succesului pe care l-a avut un TED Talk al lui Daniel Gilbert în 2004 și care a devenit una dintre cele mai celebre prelegeri TED. Gilbert a făcut referire la un studiu realizat în 1978 și a concluzionat pe baza acestuia că cei care au câștigat la loto și cei care au devenit paraplegici în urma unui accident au fost la fel de fericiți, după un an de la eveniment.

Într-un articol publicat 10 ani mai târziu, Gilbert recunoaște că a prezentat greșit informația. Studiul arăta de fapt că cele două grupuri nu erau la fel de fericite. “Deși câștigătorii la loto (M=4.00) nu au fost mai fericiți decât cei din grupul de control (M=3.82), atât ei cât și cei din grupul de control au fost ceva mai fericiți decât paraplegicii (M=2.96).”

În același articol, Gilbert recunoaște că rezultatele acestui studiu pe care l-a citat sunt considerate acum ca fiind neconcludente, datorită unui eșantion foarte mic.

Aproape 15 ani mai târziu, știm că adaptarea hedonică este un mecanism real și puternic. Ea prespune că obișnuirea cu lucrurile bune care ni se întâmplă, dar și cu cele rele. După un timp, revenim înspre nivelul inițial de fericire, chiar dacă nu recuperăm întotdeauna toată diferența. De aceea, banii pot aduce fericirea, dar doar pe termen scurt. Dar același lucru poate fi spus despre majoritatea cauzelor fericirii, pentru că adaptarea hedonică acționează în toate aceste cazuri.

În schimb, ce mai știm este că banii aduc bunăstare psihologică sau satisfacție. Banii ne fac să fim mai mulțumiți de viața noastră, iar acest efect este important și este durabil.

Ce altceva mai știm despre relația dintre bani și fericire

1. Cei care trăiesc în sărăcie sunt mai nefericiți decât cei care trăiesc în abundență (Diener & Biswas-Diener, 2002).
2. Cei care trăiesc o viață simplă (au nevoile de bază asigurate) nu sunt nefericiți. Luxul nu este o precondiție pentru fericire. (Biswas-Diener et al., 2005)
3. În World Happiness Report 2018, România este pe locul 52 din 156, cu 5,94 de puncte din 10, fiind a 10-a țară ca ritm de creștere. Țările scandinave sunt pe primele locuri, iar cele africane și din Orientul Mijlociu sunt pe ultimele locuri.
4. Relația dintre PIB și satisfacție este curbilinie*: în țările cu PIB foarte mic, orice creștere economică este asociată unei creșteri disproporționat de mari în satisfacția cetățenilor; în țările cu GDP foarte mare, creșterea economică este asociată cu creșteri disproporționat de mici la nivelul satisfacției populației. (Inglehart et al, 2008)

În final, vrau să vă previn cu privire la generalizări nejustificate. Doar pentru că, pe termen lung, banii nu sunt asociați cu fericirea, nu înseamnă că aceștia nu pot aduce fericirea pe termen scurt… și de mai multe ori :). Pe de altă parte, nici fericirea și nici bunăstarea nu sunt influențate doar de bani. Relațiile apropiate și pozitive sunt, adeseori, mult mai importante pentru bunăstarea noastră afectivă și nu numai.

Acest articol se bazează pe „Long-run Effects of Lottery Wealth on Psychological Well-being” de Lindqvist, Östling și Cesarini, publicat de către Research Institute of Industrial Economics din Stockholm.

*Aici puteți găsi mai multe informații și grafice interactive despre relația dintre PIB și well-being (bunăstarea psihologică).