Biblioterapia: consilierul nostru silențios

Încă de la vârste fragede ni se spune că lectura ne sporește vocabularul și nivelul de cunoștințe generale. Cu cât citim mai mult, cu atât înțelegem mai bine lumea din jurul nostru. Cu toate acestea, mai rar ni se spune că lecturarea cărților ficționale și non-ficționale este benefică și pentru sănătatea noastră mentală. De-a lungul timpului, s-a constatat eficiența cititului pentru întreținerea și sporirea stării de bine psihologice ¹ .

În acest context, s-a concretizat o formă de terapie centrată pe lectură, și-anume biblioterapia. Aceasta se deosebește de alte forme de terapie prin gradul ridicat de accesibilitate și aplicabilitate. Oricând putem alege o carte din bibliotecă și să contribuim la menținerea sănătății noastre mentale, cu sau fără sprijinul unui specialist. 

Scopul principal al biblioterapiei este de a ne ajuta să găsim „noi lentile” prin care să privim situațiile cu care ne confruntăm și să găsim soluții viabile pentru rezolvarea problemelor. Datele empirice au arătat că atât proza, cât și poezia pot fi benefice în diminuarea simptomatologiei tulburărilor de anxietate, de panică și insomniei, mai ales dacă terapia este ghidată de un specialist ^{1, 2, 4, 5, 6, 7, 8, 9}.

Ce este biblioterapia?

Este o formă de terapie ce presupune utilizarea oricărui gen de literatură, pentru a veni în sprijinul programelor de psihoterapie consacrate. Are nenumărate beneficii asupra sănătății mentale a participanților la aceste programe, contribuind la tratarea eficientă a problemelor emoționale și comportamentale¹. Biblioterapia poate fi practicată fie individual, fie asistat de un specialist. De cele mai multe ori, este recomandată versiunea ghidată de un specialist, însă acest lucru nu ne împiedică să valorificăm lectura pentru menținerea sănătății mentale.

Biblioterapia ne permite să descoperim noi perspective, să înțelegem diferit problema cu care ne confruntăm, să găsim noi modalități de a acționa și să discutăm liber despre acestea ³. De asemenea, prin lectură putem înțelege mai bine motivațiile din spatele comportamentelor persoanelor și să receptăm mai ușor valența afectivă a comportamentelor. Totodată, ne dezvoltăm conceptul de sine, apreciind mai acurat calitățile și defectele pe care le avem, atunci când ne comparăm cu alții. Un rol deosebit este atribuit metaforelor literare care conferă noi înțelesuri situațiilor, odată integrate în viața de zi cu zi.

Terapia prin poezie

Un subtip al biblioterapiei este terapia prin poezie. Numeroși terapeuți practicieni preiau tehnici de biblioterapie bazate pe texte poetice ca metodă de întrajutorare a clienților. Eficiența poeziilor în terapie, în combaterea simptomatologiei diverselor tulburări psihice (depresie, tulburări de panică, tulburări de anxietate, etc.) este certificată de date empirice. Aceste date pun accent pe conținutul concret, scurt, dar foarte încărcat afectiv și simbolistic al poeziilor ². Textele poetice sunt accesibile și utile individului aflat în căutarea experiențelor similare cu ale lui. Acesta poate să se identifice cu un astfel de text, iar mai apoi să-l dezbată într-un grup de terapie. De asemenea, textele poetice sunt un bun prilej de creație și exprimare a trăirilor în mod artistic. În acest context, presiunea emoțională este diminuată și se pot produce schimbări comportamentale și afective.

Ce spun studiile de specialitate despre eficiența biblioterapiei?

Biblioterapia este benefică în combaterea anxietății, stresului și depresiei

Un studiu demonstrează că programul de biblioterapie poate fi eficient în reducerea simptomelor de anxietate ale studenților ⁴. Acest rezultat este replicat și în rândul altor studii ^{5, 6}. De exemplu, s-a investigat măsura în care anxietatea și stresul sunt diminuate la studenți, prin implementarea unui program de biblioterapie pentru sporirea mindfulness-ului, pe o durată de 10 săptămâni. Rezultatele au arătat că participanții la programul de biblioterapie au înregistrat creșteri semnificative ale mindfulness-ului și a stării de bine psihice și fizice. Pe lângă acestea, s-au observat și diminuări ale stresului, anxietății percepute și a stărilor depresive. Astfel, biblioterapia s-a dovedit eficientă și în ameliorarea simptomatologiei depresive.

Biblioterapia contribuie la diminuarea atacurilor de panică

Atacurile de panică sunt caracterizate printr-o frică excesivă sau un disconfort de intensitate sporită, cu debut brusc, atingând cote maxime în decurs de câteva minute. Biblioterapia aduce un aport important în diminuarea simptomatologiei atacurilor de panică ^{7, 8}. S-au urmărit efectele unui program de prevenție privind atacurile de panică, pe baza unor activități specifice biblioterapiei. Aceste activități au vizat citirea activă și analiza unei cărți de „self-help” adresată celor cu atacuri de panică. Beneficiarii programului au avut mai puține atacuri de panică. Totodată, au avut mai puține gânduri intruzive, iar simptomatologiile specifice anxietății anticipatorii și depresiei s-au diminuat.

Sprijinul unui specialist este esențial în cadrul terapiei. Persoanele care au beneficiat de un program de biblioterapie însoțit de consilierea telefonică alături de un specialist au înregistrat îmbunătățiri semnificative. Mai concret, s-au înregistrat reduceri semnificative ale simptomatologiei, cognițiilor iraționale referitoare la atacurile de panică, ale anxietății anticipatorii și comportamentelor de evitare, comparativ cu persoanele care au beneficiat doar de biblioterapie și, mai ales, față de cele care au primit doar consiliere telefonică. 

Biblioterapia ajută în combaterea insomniei

Insomnia este clasificată în cadrul DSM-V drept o tulburare a ciclului somn-veghe, fiind reprezentată de o cantitate sau calitate nesatisfăcătoare a somnului. Într-un studiu ⁹ s-au cercetat efectele unui program de biblioterapie însoțit de consiliere telefonică împreună cu un specialist, pentru pacienții care suferă de insomnie și pacienți care mai au și alte boli comorbide. Programul de biblioterapie a constat în primirea unor indicații și teme bazate pe cartea recomandată spre lecturare. În cadrul programului au fost implementate strategii de restructurare cognitivă specifice terapiei cognitiv-comportamentale și de organizare a programului de somn prin eliminarea stimulilor distractori. Pacienții care au beneficiat atât de program, cât și de consiliere telefonică au înregistrat cele mai mari îmbunătățiri. Cu toate acestea, cei care au beneficiat strict de biblioterapie nu sunt de neglijat, simptomatologia acestora diminuându-se în urma programului, spre deosebire de cei din grupul de control, care nu au înregistrat nicio schimbare.

Cui se recomandă biblioterapia?

Această formă de terapie este utilizată mai ales în cadrul programelor de psihoterapie adresate copiilor și adolescenților. Există numeroase date empirice care atestă eficiența acesteia în cazul lor. Spre exemplu, sunt prezentate mai multe studii în care se certifică beneficiile biblioterapiei în cazul copiilor care au suferit de abuzuri și neglijare din partea îngrijitorilor, celor din centrele de plasament, celor agresivi, celor cu boli cronice sau dizabilități, celor fără adăpost, celor care au fost afectați de dezastre naturale, dar și celor care au suferit pierderi ale persoanelor dragi ¹.

De asemenea, se poate utiliza în contextul terapiei de grup, unde există posibilitatea dezbaterilor asupra textelor. 

Cu toate acestea, biblioterapia este indicată oricui este pasionat de lectură și este dornic să descopere noi viziuni asupra problemelor cu care se confruntă. Aceasta are potențialul de a produce în cele din urmă schimbări comportamentale semnificative ^{10, 11}.

Metafora ca element în biblioterapia vieții cotidiene

Deși se recomandă practicarea biblioterapiei ghidată de un specialist în cadrul terapiilor deja consacrate, ea poate fi practicată și pe cont propriu. Putem face asta citind câteva opere literare potrivite nevoilor noastre.

Identificarea cu protagonistul textului în contextul propriu-zis al acțiunii sau pe baza construcției de metafore (mai ales în textele poetice) stau la baza eficienței bibiloterapiei aplicate în viața de zi cu zi. Metaforelor literare le este recunoscut rolul terapeutic prin stimularea minții de a transpune ideile metaforice din text, în viața reală, prin acordarea unui sens personal acestora ¹². Metafora conferă persoanei control asupra a ceea ce i se întâmplă și îi permite acesteia să privească lucrurile dintr-o nouă perspectivă. Astfel, situația-problemă este mult mai bine înțeleasă. De exemplu, metafora oglinzii este întâlnită ca laitmotiv în numeroase opere literare. O posibilă interpretare dată reflexiei din oglindă este cea a iluziei realității. Se crede adesea că realitatea percepută este cea reală, însă această metaforă relevă faptul că există diferențe între aceste două realități. În acest context, metafora oglinzii poate veni ca sprijin în interpretarea anumitor situații de viață, din mai multe perspective.

De asemenea, metaforele sporesc imaginația, o strategie eficientă în biblioterapie fiind creația de texte literare. În acest fel, sunt exprimate artistic problemele cu care persoana se confruntă, fiind implicate la nivel cognitiv procese de analiză, căutare și construcție a soluțiilor care îmbunătățesc situația persoanei. O modalitate simplă și accesibilă de exprimare a „eului creator”, în context terapeutic, este construcția de poezii haiku. Poezia haiku este o specie lirică de origine japoneză, căreia îi este specifică structura fixă de trei versuri, formate din cinci, șapte și respectiv cinci silabe. Datorită formei sale compacte, haiku poate deveni un instrument utilizat în biblioterapie în vederea construcției de metafore, exprimarea (în contextul unor ședințe de terapie de grup sau în comunicarea cu ceilalți) și utilizarea lor în viața de zi cu zi. 

Concluzii

Biblioterapia reprezintă o formă de terapie larg accesibilă, ce poate fi practicată atât individual, cât și ghidat de un specialist în cadrul unui program de psihoterapie sau consiliere. În cazul prezenței anumitor simptome conexe unor tulburări psihice, pentru o eficiență crescută a acestui tip de terapie se recomandă căutarea unui specialist care să asigure sprijin în demersul terapeutic, fapt certificat de datele empirice ^{1, 2, 4, 5, 6, 7, 8, 9}. 

Așadar, este esențial să apreciem rolul valoros pe care îl poartă literatura în viețile noastre și să apreciem modul în care textele literare ne pot ajuta în situații critice, deoarece majoritatea dintre noi avem mereu la îndemână o carte (fie „fizică” sau digitală). De asemenea, este important să cunoaștem capacitatea minții umane de a opera cu metafore. Acestea stau la baza interpretării evenimentelor de viață și identificării oportunităților. Metaforele sunt frecvent folosite în comunicarea de zi cu zi, conferind autenticitate și atractivitate celor relatate. În acest context, metaforele pot dobândi o valență terapeutică. Folosirea acestora pentru exprimarea și identificarea trăirilor poate motiva o persoană spre schimbare. Astfel, limbajul figurativ poate fi considerat un instrument biblioterapeutic util în viața cotidiană.

Referințe:

1. de Vries, D., Brennan, Z., Lankin, M., Morse, R., Rix, B., & Becl, T. (2017). Healing With Books: A Literature Review of Bibliotherapy Used With Children and Youth Who Have Experienced Trauma. Therapeutic Recreation Journal, 51(1), 48–74. https://doi.org/10.18666/trj-2017-v51-i1-7652

2. Alfrey, A., Field, V., Xenophontes, I., & Holttum, S. (2021). Identifying the mechanisms of poetry therapy and associated effects on participants: A synthesised review of empirical literature. The Arts in Psychotherapy, 75, 101832. https://doi.org/10.1016/j.aip.2021.101832

3. Jack, S. J., & Ronan, K. R. (2008). Bibliotherapy. School Psychology International, 29(2), 161–182. https://doi.org/10.1177/0143034308090058

4. Rahmat, H. K., Muzaki, A., & Pernanda, S. (2021). Bibliotherapy as An Alternative to Reduce Student Anxiety During Covid-19 Pandemic: a Narrative Review. Proceeding International Conference on Science and Engineering, 4, 379-382.

5. Hazlett-Stevens, H., & Oren, Y. (2016). Effectiveness of Mindfulness-Based Stress Reduction Bibliotherapy: A Preliminary Randomized Controlled Trial. Journal of Clinical Psychology, 73(6), 626–637. https://doi.org/10.1002/jclp.22370

6. Cuijpers, P. (1997). Bibliotherapy in unipolar depression: A meta-analysis. Journal of Behavior Therapy and Experimental Psychiatry, 28(2), 139–147. https://doi.org/10.1016/s0005-7916(97)00005-0

7. Wright, J., Clum, G. A., Abpp, Roodman, A., & Febbraro, G. A. (2000). A Bibliotherapy Approach to Relapse Prevention in Individuals with Panic Attacks. Journal of Anxiety Disorders, 14(5), 483–499. https://doi.org/10.1016/s0887-6185(00)00035-9

8. Febbraro, G. A. R. (2005). An investigation into the effectiveness of bibliotherapy and minimal contact interventions in the treatment of panic attacks. Journal of Clinical Psychology, 61(6), 763–779. https://doi.org/10.1002/jclp.20097

9. Jernelöv, S., Lekander, M., Blom, K., Rydh, S., Ljótsson, B., Axelsson, J., & Kaldo, V. (2012). Efficacy of a behavioral self-help treatment with or without therapist guidance for co-morbid and primary insomnia -a randomized controlled trial. BMC Psychiatry, 12(1). https://doi.org/10.1186/1471-244x-12-5

10. Riordan, R. J., & Wilson, L. S. (1989). Bibliotherapy: Does It Work? Journal of Counseling & Development, 67(9), 506–508. https://doi.org/10.1002/j.1556-6676.1989.tb02131.x

11. Stip, E., Östlundh, L., & Abdel Aziz, K. (2020). Bibliotherapy: Reading OVID During COVID. Frontiers in Psychiatry, 11. https://doi.org/10.3389/fpsyt.2020.567539

12. Burns, G. W. (2007). Healing with Stories: Your Casebook Collection for Using Therapeutic Metaphors (1st ed.). Wiley.