Care sunt funcțiile emoțiilor?

Emoțiile sunt mai mult decât trăiri subiective. Ele sunt răspunsuri complexe care implică gânduri, modificări fiziologice și comportamente. Iar acest sistem complex care dă naștere emoțiilor noastre este esențial pentru funcționarea noastră în lume. Emoțiile ne informează cine suntem, cum sunt relațiile noastre cu ceilalți și cum să ne comportăm în context social. Emoțiile conferă sens evenimentelor și ne-au ajutat de-a lungul mileniilor să supraviețuim și să dezvoltăm societăți excepțional de diverse și complicate.

Înțelegerea emoțiilor este o precondiție pentru a lucra inteligent cu ele. Iar pentru a le înțelege, trebuie să știm de ce le avem sau, mai precis, pentru ce le avem. Așadar, care sunt funcțiile emoțiilor?

Funcții intrapersonale

Emoțiile au un rol esențial în motivarea acțiunilor noastre imediate și viitoare. Ele ne pregătesc pentru reacție rapidă, dar ne influenețează și gândurile, deciziile și comportamentele pe termen lung.

Emoțiile ne pregătesc de acțiune

Principalul motiv pentru care avem emoții este că ne-au ajutat să supraviețuim. Emoțiile sunt, printre altele, sisteme de procesare rapidă a informației. Spre exemplu, când simțurile noastre percep o amenințare, se declanșează un circuit extrem de rapid care activează unele sisteme și le dezactivează pe altele, simultan. Frica ne oprește procesele digestive nenecesare, reduce secreția de salivă, direcționează sângele spre picioare, extinde câmpul vizual și crește ritmul respiraotr pentru a oxigena organismul. Toate acestea au loc extrem de rapid cu scopul singular de a ne pregăti de fugă.

Frica ne pregătește de fugă, furia ne pregătește de confruntare, iar dezgustul pentru regurgitare. Interesul ne pregătește de explorare, iar compasiunea pentru a avea grijă de ceilalți.

Vă rog, însă, să rețineți că emoțiile nu declanșează cu necesitate acțiunile. Ele ne pregătesc pentru acțiune, dar inițierea efectivă a acesteia depinde și de alți factori contextuali, dar și cognitivi, cum este interpretarea potențialelor consecințe ale acțiunii.

Emoțiile ne influențează gândurile

Amintirile nu sunt copii fidele ale unor evenimente din trecut. Ceea ce reținem și ne reamintim este influențat mult și de emoțiile noastre. De aceea ne este mai ușor să ne amintim de evenimente fericite când suntem fericiți. Iar când suntem supărați pe cineva, ne vin în minte o grămadă de situații din trecut în care ne-a supărat sau înfuriat.

Emoțiile au un rol esențial în formarea atitudinilor, valorilor și credințelor. Ele ne semnalizează că ceva este important pentru noi. Fără ele am fi incapabili să luăm decizii pentru că toate variantele ar fi la fel de atrăgătoare. Emoțiile sunt cele care ne fac să ne apropiem sau să ne îndepărtăm de situații, oameni, cariere, partide politice etc. Ne apropiem de ce ne face să ne simțim bine (ne declanșează emoții pozitive) și ne îndepărtăm de ce ne face să ne simțim rău (declanșează emoții negative).

Emoțiile motivează acțiunile viitoare

Fiecare emoție este asociată un un comportament de apropiere sau de îndepărtare: fugă, luptă, regurgitare, explorare, îngrijire, protejare, atracție sexuală etc. Dacă acum mă simt bine cu tine, în viitor îți voi căuta prezența. Dacă am mâncat ceva care m-a dezgustat, voi evita pe viitor acel tip de mâncare.

Funcții interpersonale

Emoțiile sunt exprimate în mod natural prin cuvinte și prin expresii faciale, gesturi și postură. Aceste semnale verbale și non-verbale sunt interpretate de cei din jurul nostru și reprezintă o componentă esențială a comunicării cotidiene dintre noi.

Emoțiile influențează comportamentele celorlalți

Emoțiile sunt exprimate continuu prin cuvinte și non-verbal, prin expresii faciale, tonul vocii, postură și gesturi. Aceste semnale sunt interpretate de ceilalți. Ele sunt semnale despre ce ne place, ce intenții avem și cum ne raportăm la celălalt.

Încă din copilăria mică putem observa cum expresiile emoționale ale părinților influențează comportamentele de apropiere sau evitare ale copiilor. Însă acest rol al comunicării emoțioanle se menține și la vârsta adultă. Spre exemplu, Winkielman și colegii (2005) au arătat că expunerea subliminală (la nivel subconștient) la fețe zâmbitoare influențează cât de multă băutură este turnată și cât de mult este dispus clientul să pătească pentru ea într-un bar. Expunerea la fețe furioase au avut efectul contrar, de reducere a consumului. Iar managerii care exprimă frecvent furia evocă frica celor din jur, care tind să-i evite (Eisenbert et al., 1989).

Un alt mod prin care emoțiile influențează comportamentele celorlalți este prin recompensarea sau pedepsirea acstora. Admirația, bucuria și compasiunea arătate unei alte persoane pot să acționeze ca recompensă și vor crește frecvența unor comportamente, pe când furia, tristețea sau disprețul pot acționa ca pedepse, cu potențialul de a reduce frecvența comportamentelor cu care sunt asociate.

Emoțiile semnalizează natura relației

Dincolo de comportamente specifice, expresiile emoționale sunt indicatori foarte buni ai calității relației. Spre exemplu, Gottman și colaboratorii săi (2001) au observat într-un studiu de mari dimensiuni asupra relațiilor de cuplu că expresia de dezgust din partea femeilor și de dispreț din partea bărbaților au prezis foarte bine problemele relaționale și, în cele din urmă, despărțirea sau divorțul.

Funcțiile sociale și culturale

Pentru a naviga o societate tot mai diversă și mai complexă, emoțiile pot să fie extrem de utile. Modul în care le trăim și le exprimăm poate să ne ajute să ne integrăm în societate și să cooperăm cu ceilalți sau poate avea efectul opus.

De aceea, cultura ne transmite ce emoții este ideal să avem în diferite tipuri de situație. Părinții, profesorii, filmele, cărțile și reclamele (reprezentanți ai culturii) ne spun cum ar trebui să ne simțim când suntem lăudați, când avem un succes, dar și când am greșit, când am avut un eșec.

Un tip specific de astfel de reguli sunt normele culturale de etalare a emoțiilor care specifică, spre exemplu, că nu avem voie să râdem la o înmormântare, că trebuie să aplaudăm efortul și reușita unui artist sau a unui sportiv de performanță și așa mai departe.

Așadar, emoțiile și exprimarea lor sunt esențiale în reglarea propriului comportament, în influențarea comportamentului celorlalți și pentru funcționarea eficientă în cadrul unei culturi. Cu cât suntem mai abili în a le recunoaște (la noi și ceilalți), a le înțelege mesajele și a opera cu ele zi de zi, cu atât vom avea o relație mai bună cu noi înșine, cu cei din jur și cu societatea din care facem parte.

Sursă bibliografică: Hyisung Whang & David Matsumoto – Functions of Emotions. Noba Project.