De ce ascultăm muzică?

Faptul că muzica influențează dispoziția, comportamentul și gândurile poate să fie evident pentru cei mai mulți dintre noi. Ne dăm seama ușor de acest lucru atunci când ascultăm un concert live sau pur şi simplu radioul în mașină, indiferent de genul muzical preferat. Putem spune că muzica este un fenomen împărtășit între toate culturile, cu o vechime remarcabilă, fiind dezvoltat cu scop de comunicare înaintea limbajului, ca o formă de exprimare a trăirilor 1. Acesta s-a menținut activ pe întreaga durată a istoriei scrise și nescrise a omenirii și e în continuă evoluție în zilele noastre. 

În acest articol vom încerca să înțelegem de ce ascultăm muzică și de unde apar preferințele muzicale. De asemenea, vom descoperi care anume sunt efectele psihologice ale muzicii și cum ne putem folosi de terapia prin muzică în fiecare zi. 

De unde provine plăcerea pentru muzică?

Ascultăm muzică din varii motive, urmărind anumite schimbări psihice. Dorim să nu ne mai gândim la problemele cotidiene, la cearta cu amicii sau să ne concentrăm mai bine asupra sarcinii de la locul de muncă? Dăm drumul la playlistul nostru preferat. 

Cercetătorii arată că muzica, sau chiar și simpla anticipare a muzicii declanșează secreția de dopamină la nivelul striatumului, situat la baza emisferelor cerebrale ale creierului, în cadrul ganglionilor bazali 2, 3. Dopamina dă sens experiențelor noastre acordându-le importanță în funcție de proeminența lor, semnalizând o potențială recompensă4. În cazul muzicii, conform studiilor, aceasta este percepută în cadrul sistemului nervos central drept o recompensă abstractă, care ne motivează spre anumite acțiuni 2. În acest fel putem să explicăm de ce căutăm să ne expunem la stimuli muzicali și de ce ne face muzica să ne simțim mai bine.

 De unde provin preferințele muzicale?

Încă din mediul intrauterin, odată cu dezvoltarea sistemului auditiv, fetusul aflat în ultimul trimestru poate percepe și reacționa la sunete 6, acesta modificându-și ritmul cardiac 7, 8. Muzica liniștită a facilitat un ritm al inimii lent, iar muzica ritmată a dus la un ritm alert 9. După naștere, bebelușii arată o preferință pentru muzica auzită în perioada intrauterină 10, 11.

Pe parcursul dezvoltării, persoanele dobândesc noi preferințe muzicale datorită mai multor factori de mediu și individuali ai ascultătorului 12. Preferințele muzicale depind de informația primită din mediul muzical și din mediul cultural. Prin mediu muzical înțelegem complexitatea și muzicalitatea sunetului perceput, iar prin cel cultural, contextul social în care trăim. La conținutul informațional se adaugă și influența puternică a personalității, etniei, genului, abilităților muzicale și mentale ale ascultătorului 13. De exemplu, dacă avem cunoștințe în domeniul muzical, ne considerăm persoane cu un temperament calm și am fost crescuți într-un mediu familial unde s-a pus accent pe valorile culturale, atunci poate vom aprecia mai degrabă piesele muzicale clasice, în defavoarea altor genuri muzicale. Asta spre deosebire de alte persoane care poate preferă muzica pop-rock, deoarece se simt energizați şi de asemenea acestea se consideră persoane active, iar în grupul lor social e promovat acest gen muzical.

Studii mai recente iau în considerare și caracterul situațional în alegerea unui anumit gen muzical spre audiție 12De exemplu, putem trece mai ușor peste o despărțire de o persoană dragă dacă ascultăm piese care transmit trăiri melancolice. Versurile unor cântece par că sunt scrise special pentru noi. Acest lucru, bineînțeles, ținând cont de factorii individuali ai ascultătorului. 

Efectele psihologice ale muzicii

Muzica poate îmbunătăți performanțele cognitive

  • Muzica poate eficientiza procesul de învățare în contextul antrenării memoriei auditive – învățarea verbală, reproducerea sunetelor și recunoașterea acestora. Un studiu ne arată că abilitatea de retenție a cuvintelor poate fi sporită prin muzică. Studenții care au ascultat muzică în timp ce au evaluat o listă de cuvinte, au reușit să-și amintească mai târziu mai multe cuvinte în timp ce ascultau același fragment muzical decât cei care nu au fost expuși la muzică 14
  • Muzica poate ajuta la dezvoltarea abilităților spațio-matematice ale copiilor expuși la programe educative de acest fel, fapt evidențiat prin performanțe la teste de matematică și de abilități spațio-temporale 15, 16
  • S-a dovedit că există îmbunătățiri în abilitățile lingvistice într-o limbă străină la studenții care exersau vocabularul limbii respective prin cântat, spre deosebire de aceia care rosteau listele de cuvinte normal sau ritmat 17.

… dar nu ne face mai inteligenți

De-a lungul timpului, în comunitatea științifică s-a dezbătut asupra validităţii controversatului Efect Mozart. Unii cercetători susțineau că prin simpla expunere la o piesă muzicală compusă de celebrul W. A. Mozart timp de 10 minute, scorul IQ crește în medie cu 8-9 unități 18. Cei mai mulți specialiști însă nu au reușit să reproducă aceste rezultate și prin urmare, acest fenomen a rămas un mit 19.

Muzica poate crește creativitatea și motivația

Prin creativitate înțelegem abilitatea de a produce conținuturi și idei valoroase 20. Deși este un subiect încă în cercetare, s-au observat creșteri ale nivelului de creativitate prin intervenția muzicii. Un studiu a măsurat creativitatea elevilor care au participat la cursuri de creație muzicală în cadrul sarcinilor de improvizație. S-a constatat o creștere a creativității în grupul de elevi participanți 21. Rezultatele au fost replicate și în alte studii care au surprins faptul că muzica susține dezvoltarea gândirii creative, în special atunci când se solicită crearea de produse muzicale 22. De asemenea, într-un studiu, muzica a fost raportată drept sursă de inspirație 23

 De asemenea, muzica ne ajută să fim mai angajați în sarcinile pe care le realizăm. În cazul exercițiilor fizice, s-a dovedit că ascultatul de muzică ritmată și rapidă determină persoanele să fie mai motivate în efectuarea programului sportiv. Într-un experiment, participanții care au desfășurat exerciții la bicicleta de fitness nu doar că au pedalat mai mult, ci s-au și simțit mai bine în timpul programului de fitness, dacă muzica ascultată a avut un ritm mai accelerat 24

Muzica ne schimbă trăirile afective

O piesă muzicală poate să ne facă să ne simțim mai bucuroși sau mai triști în funcție de ritmul și versurile melodiei 25. Acest lucru se întâmplă deoarece mintea noastră construiește din amintiri, diverse situații fictive sau reale care reflectă mesajul melodiei ascultate. În acest fel, ne simțim ancorați în contextul indus de artist și experimentăm trăiri deosebite pe durata derulării secvențelor muzicale, fapt care face ascultarea muzicii o experiență autentică și deosebită. Pe acest fapt se bazează și producătorii de filme sau de reclame când introduc fragmente muzicale pe parcursul materialului video, pentru a empatiza mai ușor cu personajele și a crește gradul de angrenare a auditoriului în acțiunea filmului.

Puterea muzicii asupra afectivității este evidențiată în literatura de specialitate prin mai multe studii 23, 25, 26, 27.  De exemplu, în cazul pacienților care au suferit leziuni craniene și infarct şi care au luat parte la un program de terapie bazat pe conținut muzical, s-a înregistrat o îmbunătățire a stării afective și a interacțiunilor sociale cu aparținătorii. Programul a presupus predominant audiții muzicale, dar și ateliere de improvizație muzicală 28.

Specialiștii ne atrag atenția și asupra posibilei influențe în sens negativ, pe care muzica o poate avea. În cazul în care mesajul fragmentelor muzicale este nepotrivit, există posibilitatea ca muzica să ne genereze trăiri afective negative, care se pot reflecta în procesele decizionale și în conduită. Acest lucru e observat în cadrul unei cercetări în care studenții expuși unor cântece cu mesaj agresiv au raportat că s-au simțit mai ostili și furioși 29. Rezultatele sunt confirmate și de alte cercetări 30.

Muzica și sănătatea mentală

  • Muzica ne face mai puțin stresați. Muzica poate să ne ofere un moment de respiro în situații stresante. Câteva minute de muzică pot face minuni într-o situație limită, când avem nevoie să facem ordine în gânduri. Acest lucru este confirmat și în cadrul studiilor prezente în literatura de specialitate 31
  • Muzica reduce anxietatea. Studii arată că intervențiile terapeutice pe bază de conținut muzical au efect în rândul pacienților cu tulburări de anxietate 32. Prin muzică, aceștia se deconectează de la stimulii și gândurile ce le provoacă anxietate și îi ajută să-și găsească resursele interioare pentru a le face față.
  • Muzica poate deveni un aliat în combaterea stărilor depresive. La fel ca în cazul anxietății, muzica poate deveni o valoroasă strategie de coping pentru înlăturarea gândurilor negative, disfuncționale. De asemenea, muzica poate fi eficientă în terapie pentru combaterea depresiei, datorită capacității acesteia de a influența stările afective 33, 34, 35.
  • Muzica ne ajută să avem o calitate a somnului mai bună. Unele piese muzicale care au un ritm lent și calm ne pot ajuta să ne relaxăm, reducând ritmul cardiac, respirator și detensionând masa musculară. În acest fel, activitatea sistemului nervos simpatic scade și ne permite să adormim. Un studiu arată că studenții care au ascultat muzică clasică înainte de somn au înregistrat o creștere în calitatea somnului, spre deosebire de cei care au ascultat cărți audio și de grupul de control, care nu a fost expus niciunui material audio 36.

Elemente de terapie muzicală în viața de zi cu zi

  • Ascultă muzică! În mod cert, cea mai accesibilă practică este de a audia anumite fragmente muzicale. Secretul este să identificăm și să ne alegem potrivit momentele în care avem nevoie să ascultăm, dispozitivele de pe care ascultăm (pentru a nu ne deteriora sistemul auditiv) și piesele potrivite. Se recomandă să ne construim câte un playlist pentru fiecare situație în care am avea nevoie de muzică. În acest fel, poate apărea efectul anticipator care contribuie semnificativ la îmbunătățirea trăirii psihice asociate experienței muzicale.
  • Caută experiențe muzicale noi! Pentru ca audiția muzicală să nu devină un moment monoton, ne este sugerat să căutăm noi fragmente muzicale sau sunete cu care să ne delectăm. În ultima vreme, tot mai multe persoane aleg să asculte sunete ambientale pentru a se relaxa, atrăgând cu sine multe beneficii la nivel psihologic. 
  • Analizează mesajul transmis de artist! Mulți dintre noi ne facem timp să ascultăm muzică pe drum, în bucătărie sau în timp ce facem curat, însă puțini ascultăm cu adevărat versurile melodiilor. Acestea pot ascunde mesaje profunde, încărcate emoțional, care pot tranforma experiența muzicală în una cu adevărat autentică. De asemenea, exprimarea emoțiilor față de ceilalți este mai ușoară dacă analizăm împreună cu aceștia versuri.
  • Realizează exerciții de improvizație muzicală – prin cântat sau prin compus de fragmente muzicale! După cum am prezentat în secțiunile anterioare, exercițiile de improvizație din cadrul terapiei bazate pe muzică au avut cea mai mare eficiență în creșterea performanțelor, a creativității și în diminuarea simptomatologiei anxios-depresive. 

Concluzii

Muzica este unul dintre cele mai avantajoase mijloace de relaxare și de evadare din realitatea cotidiană, care are numeroase beneficii la nivel psihologic, de la o simplă emoție de moment, până la gânduri și pasiuni care persistă și ne influențează viața. Nu se știe niciodată cum un fragment muzical ascultat la momentul potrivit ne poate ajuta în situații concrete. Acest lucru se întâmplă deoarece muzica ne dă răgaz să ne detensionăm, să ne punem gândurile în ordine și să redescoperim creativitatea.

Referințe

  1. Mehr, S. A., Singh, M., Knox, D., Ketter, D. M., Pickens-Jones, D., Atwood, S., Lucas, C., Jacoby, N., Egner, A. A., Hopkins, E. J., Howard, R. M., Hartshorne, J. K., Jennings, M. V., Simson, J., Bainbridge, C. M., Pinker, S., O’Donnell, T. J., Krasnow, M. M., & Glowacki, L. (2019). Universality and diversity in human song. Science, 366(6468). https://doi.org/10.1126/science.aax0868
  2. Salimpoor, V. N., Benovoy, M., Larcher, K., Dagher, A., & Zatorre, R. J. (2011). Anatomically distinct dopamine release during anticipation and experience of peak emotion to music. Nature Neuroscience, 14(2), 257–262. https://doi.org/10.1038/nn.2726
  3. Ferreri, L., Mas-Herrero, E., Zatorre, R. J., Ripollés, P., Gomez-Andres, A., Alicart, H., Olivé, G., Marco-Pallarés, J., Antonijoan, R. M., Valle, M., Riba, J., & Rodriguez-Fornells, A. (2019). Dopamine modulates the reward experiences elicited by music. Proceedings of the National Academy of Sciences, 116(9), 3793–3798. https://doi.org/10.1073/pnas.1811878116
  4. Iversen, S. D., & Iversen, L. L. (2007). Dopamine: 50 years in perspective. Trends in Neurosciences, 30(5), 188–193. https://doi.org/10.1016/j.tins.2007.03.002
  5. Music and the Brain: What Happens When You Are Listening to Music. (2019). Pegasus Magazine. https://www.ucf.edu/pegasus/your-brain-on-music/
  6. Abrams, R. M., Griffiths, S. K., Huang, X., Sain, J., Langford, G., & Gerhardt, K. J. (1998). Fetal Music Perception: The Role of Sound Transmission. Music Perception, 15(3), 307–317. https://doi.org/10.2307/40285770
  7. Morokuma, S., Doria, V., Ierullo, A., Kinukawa, N., Fukushima, K., Nakano, H., Arulkumaran, S., & Papageorghiou, A. T. (2008). Developmental change in fetal response to repeated low-intensity sound. Developmental Science, 11(1), 47–52. https://doi.org/10.1111/j.1467-7687.2007.00646.x
  8. Kisilevsky, B. S., & Hains, S. M. J. (2010). Exploring the relationship between fetal heart rate and cognition. Infant and Child Development, 19(1), 60–75. https://doi.org/10.1002/icd.655
  9. Olds, C. (1986). A sound start in life. Journal of Prenatal & Perinatal Psychology & Health, 1(1), 82.
  10. Hepper, P. G. (1991). An Examination of Fetal Learning Before and After Birth. The Irish Journal of Psychology, 12(2), 95–107. https://doi.org/10.1080/03033910.1991.10557830
  11. Ilari, B. (2002). Music and Babies: A Review of Research with Implications for Music Educators. Update: Applications of Research in Music Education, 21(2), 17–26. https://doi.org/10.1177/87551233020210020601
  12. Schäfer, T., & Sedlmeier, P. (2010). What makes us like music? Determinants of music preference. Psychology of Aesthetics, Creativity, and the Arts, 4(4), 223–234. https://doi.org/10.1037/a0018374
  13. Leblanc, A. (1982). An Interactive Theory of Music Preference. Journal of Music Therapy, 19(1), 28–45. https://doi.org/10.1093/jmt/19.1.28
  14. Balch, W. R., Bowman, K., & Mohler, L. A. (1992). Music-dependent memory in immediate and delayed word recall. Memory & Cognition, 20(1), 21–28. https://doi.org/10.3758/bf03208250
  15. Hallam, S., Price, J., & Katsarou, G. (2002). The Effects of Background Music on Primary School Pupils’ Task Performance. Educational Studies, 28(2), 111–122. https://doi.org/10.1080/03055690220124551
  16. Holmes, S; (2017) The impact of participation in music on learning mathematics. Doctoral thesis , UCL (University College London).
  17. Ludke, K. M., Ferreira, F., & Overy, K. (2013). Singing can facilitate foreign language learning. Memory & Cognition, 42(1), 41–52. https://doi.org/10.3758/s13421-013-0342-5
  18. Rauscher, F. H., Shaw, G. L., & Ky, C. N. (1993). Music and spatial task performance. Nature, 365(6447), 611-611.
  19. Jenkins, J. S. (2001). The Mozart Effect. Journal of the Royal Society of Medicine, 94(4), 170–172. https://doi.org/10.1177/014107680109400404
  20. Hennessey, B. A., & Amabile, T. M. (2010). Creativity. Annual Review of Psychology, 61(1), 569–598. https://doi.org/10.1146/annurev.psych.093008.100416
  21. Koutsoupidou, T., & Hargreaves, D. J. (2009). An experimental study of the effects of improvisation on the development of children’s creative thinking in music. Psychology of Music, 37(3), 251–278. https://doi.org/10.1177/0305735608097246
  22. Navarro Ramón, L., & Chacón-López, H. (2021). The impact of musical improvisation on children’s creative thinking. Thinking Skills and Creativity, 40, 100839. https://doi.org/10.1016/j.tsc.2021.100839
  23. Ahmad, N., & Rana, A. (2015). Impact of music on mood: empirical investigation. Research on Humanities and Social Sciences. ISSN (Paper), 2224-5766.
  24. Waterhouse, J., Hudson, P., & Edwards, B. (2010). Effects of music tempo upon submaximal cycling performance. Scandinavian Journal of Medicine & Science in Sports, 20(4), 662–669. https://doi.org/10.1111/j.1600-0838.2009.00948.x
  25. Västfjäll, D. (2001). Emotion induction through music: A review of the musical mood induction procedure. Musicae Scientiae, 5, 173–211. https://doi.org/10.1177/10298649020050s107
  26. Saarikallio, S., & Erkkilä, J. (2007). The role of music in adolescents’ mood regulation. Psychology of Music, 35(1), 88–109. https://doi.org/10.1177/0305735607068889
  27. Raglio, A. (2015). Effects of music and music therapy on mood in neurological patients. World Journal of Psychiatry, 5(1), 68. https://doi.org/10.5498/wjp.v5.i1.68
  28. Nayak, S., Wheeler, B. L., Shiflett, S. C., & Agostinelli, S. (2000). Effect of music therapy on mood and social interaction among individuals with acute traumatic brain injury and stroke. Rehabilitation Psychology, 45(3), 274–283. https://doi.org/10.1037/0090-5550.45.3.274
  29. Anderson, C. A., Carnagey, N. L., & Eubanks, J. (2003). Exposure to violent media: The effects of songs with violent lyrics on aggressive thoughts and feelings. Journal of Personality and Social Psychology, 84(5), 960–971. https://doi.org/10.1037/0022-3514.84.5.960
  30. Ybarra, M. L., Mitchell, K. J., & Oppenheim, J. K. (2022). Violent Media in Childhood and Seriously Violent Behavior in Adolescence and Young Adulthood. Journal of Adolescent Health. https://doi.org/10.1016/j.jadohealth.2022.03.003
  31. de Witte, M., Pinho, A. D. S., Stams, G. J., Moonen, X., Bos, A. E., & van Hooren, S. (2020). Music therapy for stress reduction: a systematic review and meta-analysis. Health Psychology Review, 16(1), 134–159. https://doi.org/10.1080/17437199.2020.1846580
  32. Harney, C., Johnson, J., Bailes, F., & Havelka, J. (2022). Is music listening an effective intervention for reducing anxiety? A systematic review and meta-analysis of controlled studies. Musicae Scientiae, 102986492110469. https://doi.org/10.1177/10298649211046979
  33. Vajpeyee, M., Tiwari, S., Jain, K., Modi, P., Bhandari, P., Monga, G., Yadav, L. B., Bhardwaj, H., Shroti, A. K., Singh, S., & Vajpeyee, A. (2021). Yoga and music intervention to reduce depression, anxiety, and stress during COVID-19 outbreak on healthcare workers. International Journal of Social Psychiatry, 68(4), 798–807. https://doi.org/10.1177/00207640211006742
  34. Maratos, A., Gold, C., Wang, X., & Crawford, M. (2008). Music therapy for depression. Cochrane Database of Systematic Reviews. https://doi.org/10.1002/14651858.cd004517.pub2
  35. Aalbers, S., Fusar-Poli, L., Freeman, R. E., Spreen, M., Ket, J. C., Vink, A. C., Maratos, A., Crawford, M., Chen, X. J., & Gold, C. (2017). Music therapy for depression. Cochrane Database of Systematic Reviews, 2017(11). https://doi.org/10.1002/14651858.cd004517.pub3
  36. Harmat, L., Takács, J., & Bódizs, R. (2008). Music improves sleep quality in students. Journal of Advanced Nursing, 62(3), 327–335. https://doi.org/10.1111/j.1365-2648.2008.04602.x

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ro_RORO