În ultimii ani, timpul petrecut de preșcolari în fața tabletei, a televizorului și a telefoanelor a crescut considerabil. Utilizarea tehnologiei începe înainte de vârsta de 1 an și a fost de curând estimată la mai mult de 2 ore pe zi la copiii mai mici de 9 ani. Oare această expunere afectează copiii ținând cont de faptul că e o vârstă importantă în dezvoltarea creierului, a formării de relații și a stabilirii unor comportamente sănătoase?
Un grup de cercetători au scanat creierul mai multor copii între 3-5 ani și au descoperit o dezvoltare mai lentă a anumitor părți ale creierului (asociate cu limbajul, cititul și alte abilități cognitive) la copiii care stau în fața ecranelor mai mult de o oră pe zi (limita recomandată de specialiști).
Creierul evoluează rapid în primii 5 ani, fiind o perioada critică în dezvoltare. Copilul începe să construiască relaţii securizante cu ceilalţi şi să îşi însuşească comportamente sănătoase absorbind informații și formând conexiuni puternice care pot ține o viață. (LaMotte, 2019)
Vizionarea excesivă a programelor TV este asociată cu incapacitatea copiilor de a se concentra și de a face conexiuni rapide. De asemenea, este asociată cu o alimentație nepotrivită și cu unele probleme de comportament. Efectele expunerii la ecrane mai includ și:
- scăderea abilității de a citi, a scrie, a abilității de exprimare a limbajului, de a înțelege limbajul
- rapiditate diminuată de a numi obiecte și afectarea imaginației vizuale
- întârzierea dezvoltării competențelor socio-emoționale
- scăderea calității somnului
- afectarea funcțiilor executive
- scăderea timpului petrecut de copil cu părinții
Funcțiile executive sunt capacități care permit unei persoane să se angajeze cu succes în diferite acțiuni pentru a-și atinge scopurile. Printre acestea se numără: capacitatea de a fi atent și de a menține atenția asupra unei sarcini, planificarea, organizarea, reglarea emoțională, memoria de lucru, rezolvarea de probleme, auto-monitorizarea (comportamentului, gândurilor, emoțiilor), auto-control. Tracturile din creier care se ocupă cu funcțiile executive erau dezorganizate și Hutton (2019) a observat cu ajutorul DTI (Diffusion tensor imaging = o metodă prin care se poate cuantifica integritatea materiei albe din creier) o întârziere a dezvoltării acestora. Deși e nevoie de studii ulterioare, e cunoscută tendința copiilor care rămân în urmă, să rămână tot mai în urmă pe parcursul dezvoltării.
Datele prezentate nu permit concluzia că există o relație cauzală între utilizarea tehnologiei și afectarea dezvoltării neuro-cognitive. Există o asociere între cele două, dar nu știm exact cu acționează această relație. O posibilitate este ca utilizarea în timp îndelungat a tehnologiei să împiedice participarea copiilor în unele activități care să îi fi ajutat să se dezvolte. (Hutton, 2019)
Ce pot face părinții?
Copiii care utilizează tehnologia mai mult decât este recomandat fac parte, în majoritatea cazurilor, din familii în care se folosește mai mult tehnologia. Nu există aproape deloc timp pentru interacțiunea lor cu părinții. În primii ani de viață, copiii trebuie să fie încurajați să interacționeze social, să se joace cu cei care îi îngrijesc pentru a dezvolta gândirea, rezolvarea de probleme și funcțiile executive. Ei pot privi anumite programe TV, desene, show-uri, jocuri interactive, dar e preferabil să facă asta împreună cu părinții, astfel încât să fie ajutați să înțeleagă ce vizionează.
Sunt anumite activități care implică interacțiunea părinte-copil cum ar fi: cititul, cântatul, jocuri în care să se conecteze emoțional, activități în care e implicată creativitatea sau doar o plimbare- măcar puțin timp dedicat lor în zilele ocupate.
Academia Americană de Pediatrie (AAP) le recomandă părinţilor limitarea timpului petrecut de copii în faţa ecranului astfel: sub 18 luni aceştia să nu fie expuşi tehnologiei, doar în cazul comunicării video cu prietenii şi familia; iar între 2-5 ani nu mai mult de o oră pe zi. Peste 18 luni, copiii îşi pot îmbogăţi vocabularul, învăţând cuvinte de la persoane/personajele din videoclipuri sau din anumite jocuri interactive. Copiii de peste 3 ani pot beneficia de desene, show-uri de calitate, cum ar fi Sesame Street, care le pot dezvolta abilităţile cognitive şi pe cele sociale.
Ce mai pot face părinţii? Pot încerca să își limiteze propriul timp petrecut în fața ecranului, aceștia să impună copiilor anumite reguli precum: să nu se utilizeze tehnologia în timpul mesei și măcar cu o oră înainte de culcare. Să evite tehnologia ca modalitate de calmare a copilului, deși pot exista momente în care tehnologia este utilă ca strategie de liniștire, de exemplu la medic sau pe avion, utilizarea ei de fiecare dată când copilul este agitat, poate duce la incapacitatea părinţilor de a impune anumite limite copiilor și de a dezvolta autocontrolul. Dacă preşcolarii utilizează tehnologia, e recomandat ca părinții să vizioneze cu ei, să interacționeze cu copilul pe baza subiectelor cuprinse în material, iar apoi să repete conținutul pentru a fundamenta informaţiile în memorie.
Surse bibliografice:
Council on Communications and Media (2016). Media and Young Minds. Pediatrics, 138(5).
Hutton, J. S., Dudley, J., Horowitz-Kraus, T., DeWitt, T., & Holland, S. K. (2019). Associations between screen-based media use and brain white matter integrity in preschool-aged children. JAMA pediatrics, e193869-e193869.
Diamond, A. (2013). Executive functions. Annual Review of Psychology, 64, 135-168.
LaMotte, S. (2019). MRIs show screen time linked to lower brain development in preschoolers. CNN, accesat 22 dec.
