Despre FOMO sau teama de a rata ceva

Te întrebi și tu “Cum ar fi fost dacă…?” alături de senzația că ai pierdut ceva important? Cum ar fi fost dacă ai fi ales un partener diferit, dacă te-ai fi pregătit mai intens pentru acel examen sau dacă ai fi ales înghețata de ciocolată în loc de vanilie. FOMO sau Fear of missing out (în. trad. „teama de a rata ceva”) este un fenomen frecvent resimțit de anumite persoane și a început să fie din ce în ce mai cunoscut în știința populară (pop science). Te poți întreba dacă merită sau nu să îi acorzi atenție, în ce măsură poate provoca efecte negative și cum le poți minimiza. În acest articol voi încerca să răspund acestor întrebări, discutând despre FOMO sau teama de a rata ceva.

Ce este FOMO?

FOMO se poate traduce printr-o senzație trecătoare în mijlocul unei conversații, ar putea fi o dispoziție de lungă durată sau o anumită stare de spirit legată de sentimentul de inferioritate, singurătate sau furie4. Într-un studiu în care s-a investigat FOMO în rândul studenților, rezultatele indică o asociere între experiențierea frecventă a FOMO și oboseală, afecte negative, stres, simptome fizice și o scădere a calității somnului11.

Unii cercetători descriu Fenomenul numit Fear Of Missing Out printr-o dorință de a rămâne continuu conectat cu ce fac alții. Această dorință exacerbată provine din teama de a rata anumite experiențe care ți-ar putea aduce multe beneficii1. Luând în considerare faptul că FOMO este corelat pozitiv cu invidia2 și cu o stimă de sine scăzută3, FOMO reprezintă percepția că ceilalți au vieți mai bune decât a ta, se distrează mai mult sau că experimentează lucruri cu mai multe beneficii și recompense decât tine. Așadar, a resimți FOMO vine la pachet, probabil cu emoții negative, preponderent anxioase.

Când apare FOMO şi cum se manifestă?

Dacă am face o listă de locuri și momente în care poate să apară acest fenomen, ar fi interminabilă. De la a purta o discuție cu un prieten, până la o plimbare prin oraș, a studia, a munci, a socializa sau, cum îmi spunea zilele trecute o prietenă, “după ce mi-am dat demisia voiam foarte mult să nu pierd ce se întâmplă (la fostul loc de muncă) și rămâneam puțin blocată”… Poate fi vorba de aproape orice, atâta timp cât este prezentă senzația că ratăm ceva foarte important, de care alții au parte

FOMO include două procese strâns legate între ele: percepția de a rata ceva, urmată de comportamente care au rolul de a menține conexiunile sociale4. Latura socială din FOMO poate fi reprezentată de una din nevoile descrise în Teoria autodeterminării, nevoia de relaționare4. Un exemplu de comportament menit să mențină relațiile sociale este să accepți invitațiile la toate petrecerile. Orice discontinuitate percepută (indiferent dacă este reală sau nu) cum ar fi refuzul participării, poate să evoce un sentiment de înstrăinare sau excludere socială, care poate fi un precursor pentru FOMO5

FOMO din perspectiva teoriei autodeterminării

Teoria autodeterminării6 propusă de Deci și Ryan este o teorie despre motivația umană, care ajută la o înțelegere mai aprofundată a fenomenului FOMO. Conform teoriei, pentru a ne autoregla cu succes și a avea o bună sănătate mintală, este important să avem în vedere satisfacerea a 3 nevoi de bază7:

  1. Competență – presupune a te considera priceput și eficient în ceea ce faci.
  2. Autonomie – face referire la exprimarea voinței, la a acționa conform propriilor interese și a avea sentimentul de alegere atunci când realizăm o acțiune.
  3. Relaționare – sau nevoia de apartenență se referă la apropierea sau legătura cu ceilalți și la tendința de a forma relații sociale puternice și stabile.

Prin neîndeplinirea acestor nevoi apare o stare emoțională negativă4. Pornind de la acest cadru teoretic, FOMO este descris ca o modalitate de autoreglare ce rezultă dintr-un deficit în satisfacerea nevoilor psihologice de bază1.

FOMO și rețelele sociale: un cerc vicios?

FOMO este un fenomen puternic asociat cu utilizarea problematică a smartphone-urilor și cu utilizarea frecventă a rețelelor sociale8,3. Satisfacerea deficitară a nevoilor de bază poate conduce la utilizarea mai frecventă a rețelelor sociale. Pe de o parte, pentru că utilizarea lor poate fi o resursă pentru a dezvolta competențe sociale, a intra în legătură cu alte persoane și a dezvolta legături cu acestea. Pe de altă parte, pentru că insatisfacerea nevoilor ar putea reprezenta o sensibilitate pentru FOMO1.

Cel mai rapid și ușor mod de a rămâne conectat cu ce fac ceilalți este prin intermediul social media. Poți găsi aproape instant oportunități la care ai vrea să participi, dacă nu ai fi restricționat de timp sau alte resurse. Acest fenomen nu este specific doar utilizatorilor de social media, dar se consideră că folosirea excesivă a rețelelor sociale are un efect negativ puternic, pentru că utilizatorilor li se reamintește în mod constant și exagerat evenimentele pe care le pierd9.

Aversiunea față de pierdere și paradoxul deciziei

Alt concept care poate explica parțial efectele emoționale negative intense din cadrul FOMO este aversiunea față de pierdere, descrisă de Daniel Kahneman în cartea “Gândire rapidă, gândire lentă”10. La modul general, aversiunea față de pierdere descrie procesul decizional al unui individ. Unei persoane îi este prezentată una dintre următoarele două variante: una în care sunt descrise riscurile sau pierderile, iar cealaltă în care sunt descrise beneficiile, miza fiind aceeași. Spre exemplu, ar putea fi vorba de decizia de a face sau nu o operație chirurgicală care: “are 95% șanse de eșec” sau “are 5% șanse de reușită”. S-a demonstrat că procentul persoanelor care ar opta pentru operație este mult mai ridicat în cazul celor care au fost expuși la a doua variantă, cea încadrată în termeni de câştig, deoarece oamenii au o puternică aversiune față de pierdere. Reacționăm mult mai puternic față de pierderi decât față de câștiguri

Din această perspectivă, se poate deduce distresul semnificativ asociat cu FOMO. Când alegi una din două variante, vezi beneficiile obținute. Ulterior, e posibil ca beneficiile “pierdute” ale variantei pe care nu ai ales-o să cântărească mai mult, la nivel subiectiv, comparativ cu cele de care ai parte.

De asemenea, în cartea “Paradoxul alegerii”12 Barry Schwartz explică cum libertatea de a alege nu ne-a făcut mai liberi sau mai fericiți, din contră. Cu cât avem mai multe variante de alegere, cu atât vom fi mai puțin satisfăcuți de decizia făcută. Conform lui Schwartz, mai sensibili la FOMO sunt cei care vor să obțină maximul din fiecare situație.

Ce putem face pentru a minimiza efectele FOMO?

Practică recunoștința – pentru a-ți muta atenția de la emoțiile negative, cultivă emoții pozitive prin practicarea recunoștinței. O tehnică simplă prin care poți face acest lucru este jurnalul recunoștinței. Poți practica recunoștința și specific pe o anumită alegere pe care ai făcut-o, găsind câteva motive pentru care ești recunoscător că ai luat acea decizie.

Ce ți-a mers bine azi? – în aceeași notă de a cultiva emoții pozitive, în discuțiile cu un prieten, modificați întrebarea din “Ce ai mai făcut azi?” în “Ce ți-a mers bine azi?”. Dacă vrei, dialogul poate continua cu “Ce altceva ți-a mai mers bine azi?” pentru a găsi cât mai multe exemple.

Caută conexiuni reale cu ceilalți – nevoia de relaționare nesatisfăcută poate fi un precursor pentru FOMO. Oferă-ți timp pentru a face planuri cu un prieten, a cunoaște oameni noi sau a face orice implică interacțiuni sociale cu prietenii.

Social media pune în prim-plan aspectele pozitive din viețile celorlalți – amintește-ți că în majoritatea cazurilor, profilul creat pe social media promovează doar o imagine a acelei persoane, care reprezintă un mic procent din complexitatea vieții ei. Vedem întotdeauna realitatea? Vedem o reușită, dar nu vedem efortul din spate; vedem un zâmbet, dar nu vedem cât de mult acea persoană s-a bucurat cu adevărat de experiență.

Atenția în prezent – FOMO vine la pachet cu gânduri care ne mută atenția foarte des înspre trecut sau viitor. Mută-ți atenția mai mult în prezent! A fi prezent sau a fi mindful vine cu numeroase beneficii și este ușor de pus în practică. Poți găsi diverse tehnici pe care să le folosești, printre care meditația mindfulness.

Pauză de la social media – dacă prin social media experiențiezi des FOMO, ia o pauză! Poate te gândești că așa nu rezolvi direct cauza și că un detox digital e dificil de implementat. Dar o pauză poate veni cu mai puține emoții negative și cu mai mult timp pentru a practica strategiile de mai sus.

Cere ajutor specializat – dacă te confrunți des cu FOMO și cu emoții negative intense, iar strategiile de mai sus nu funcționează, cere ajutor! Părerea unui psihoterapeut te poate ajuta să îți dai seama dacă lucrurile sunt mai complexe decât par și te poate ghida mai ușor spre rezultatul dorit.

 Concluzii

Frica de rata ceva este un fenomen comun, care a primit relativ recent o denumire întrucât a început să fie tot mai vizibil în ultimii 20 de ani. Este important să acționăm pentru a reduce efectele negative ale FOMO. Cu toate că poate produce un distres semnificativ pentru anumite persoane, nu este considerată o tulburare încadrată în DSM-5 ( Manualul de Diagnostic si Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale). Există însă opinii care afirmă că ar putea interfera cu alte tulburări sau cu tratarea lor. În acest sens ar fi nevoie ca FOMO să fie luat în vizor mai mult de către cercetători, pentru o mai bună înțelegere a fenomenului, a efectelor pe care le produce dar și a remedierii acestora. 

Referinţe

1. Przybylski, A. K., Murayama, K., DeHaan, C. R., & Gladwell, V. (2013). Motivational, emotional, and behavioral correlates of fear of missing out. Computers in human behavior, 29(4), 1841-1848.

2. Wang, P., Wang, X., Nie, J., Zeng, P., Liu, K., Wang, J., … & Lei, L. (2019). Envy and problematic smartphone use: The mediating role of FOMO and the moderating role of student-student relationship. Personality and Individual Differences, 146, 136-142.

3. Barry, C. T., & Wong, M. Y. (2020). Fear of missing out (FoMO): A generational phenomenon or an individual difference?. Journal of Social and Personal Relationships, 37(12), 2952-2966.

4. Gupta, M., & Sharma, A. (2021). Fear of missing out: A brief overview of origin, theoretical underpinnings and relationship with mental health. World Journal of Clinical Cases, 9(19), 4881.

5. Tandon, A., Dhir, A., Almugren, I., AlNemer, G. N., & Mäntymäki, M. (2021). Fear of missing out (FoMO) among social media users: a systematic literature review, synthesis and framework for future research. Internet Research.

6. Ryan, R. M., & Deci, E. L. (2000). Self-determination theory and the facilitation of intrinsic motivation, social development, and well-being. American psychologist, 55(1), 68.

7. La Guardia, J. G., & Patrick, H. (2008). Self-determination theory as a fundamental theory of close relationships. Canadian Psychology/Psychologie canadienne, 49(3), 201.

8. Elhai, J. D., Yang, H., Fang, J., Bai, X., & Hall, B. J. (2020). Depression and anxiety symptoms are related to problematic smartphone use severity in Chinese young adults: Fear of missing out as a mediator. Addictive behaviors, 101, 105962.

9. Riordan, B. C., Cody, L., Flett, J. A., Conner, T. S., Hunter, J., & Scarf, D. (2020). The development of a single item FoMO (fear of missing out) scale. Current Psychology, 39(4), 1215-1220.

10. Kahneman, D. (2011). Thinking, fast and slow. Macmillan.

11. Milyavskaya, M., Saffran, M., Hope, N., & Koestner, R. (2018). Fear of missing out: prevalence, dynamics, and consequences of experiencing FOMO. Motivation and Emotion, 42(5), 725-737.

12. Schwartz, B. (2004). The paradox of choice: Why more is less. New York.

13. Alutaybi, A., Al-Thani, D., McAlaney, J., & Ali, R. (2020). Combating fear of missing out (FoMO) on social media: The fomo-r method. International journal of environmental research and public health, 17(17), 6128.

One thought on “Despre FOMO sau teama de a rata ceva

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

en_USEN