Cred că în ultimul timp am auzit cu toții vorbindu-se despre psihologia pozitivă, neștiind clar despre ce e vorba, cu ce se ocupă sau care sunt beneficiile pe care aceasta ni le aduce.
Chiar dacă am găsit și găsim informații, probabil că nu verificăm autenticitatea lor mereu, iar acest lucru poate să ne conducă la o părere greșită despre un anumit concept, domeniu, sau să ne crească convingeri nesănătoase. Pentru a evita acest lucru, voi prezenta pe scurt câteva idei validate științific despre această „mișcare” a psihologiei pozitive.
Definiție
Putem găsi multe definiții despre ce este sau vorbește psihologia pozitivă, dar cea mai scurtă și concisă în opinia mea este „Psihologia pozitivă e studiul științific a ceea ce face viața să merite trăită.” (Peterson, 2008).
Ca să dezvoltăm puțin această idee, ce face mai exact psihologia pozitivă? Dacă până în prezent psihologia „tradițională” s-a ocupat de modul în care se pot rezolva anumite neajunsuri, acum, psihologia pozitivă se axează pe cum pot fi accentuate punctele forte pe care le deținem. Persoanele care lucrează în acest domeniu pun accentul pe părțile pozitive și nu negative, pe plusuri nu pe minusuri.
O idee cu care să rămânem după aceste paragrafe: psihologia pozitivă încearcă să facă viața mai grozavă pentru cei care sunt dispuși să lucreze la asta, are ca scop îmbunătățirea vieții umane, concentrându-se pe calități, emoții pozitive și înțelegerea acestora în dezvoltarea potențialului uman.
Care sunt temele de interes pe care se bazează psihologia pozitivă?
Psihologia pozitivă este un domeniu de studiu științific al experiențelor pozitive, trăsături individuale pozitive și virtuțile civice alături de instituțiile care ajută oamenii să-și îmbunătățească calitatea vieții. Acestea au fost numite de Martin Seligman (2009) ”cei 3 piloni ai psihologiei pozitive”. În rândurile care urmează le voi descrie puțin pe fiecare în parte, urmând să le detaliez în articole viitoare.
Trăirile/emoțiile pozitive sunt cele care stau la baza unei vieți plăcute (pleasant life). Aceasta presupune emoții pozitive din prezent – stare de bine, bucurie, plăcere; emoții pozitive din trecut – mulțumire, împăcare; și așteptări legate de viitor – optimism, speranță.
Trăsăturile individuale pozitive le permit oamenilor să prospere și sunt virtuțile și punctele forte ale caracterului. Virtuțile sunt caracteristici de bază precum curajul sau înțelepciunea, iar punctele forte sunt procesele psihologice prin care acestea se manifestă, de exemplu curiozitatea sau perseverența. Acestea constituie premisele unei vieți bune (good life), dar în momentul în care sunt orientate către un scop, permit atingerea celui mai înalt stadiu al stării de bine: viața cu sens (meaningful life).
Instituțiile care constituie o temă de interes pentru acest domeniu au rolul de a dezvolta aceste trăiri și trăsături pozitive creând un mediu propice în care acestea să se exprime. Prin urmare psihologia pozitivă urmărește modul în care se poate contribui și se pot crește aceste instituții, acordând importanță educației/școlii, carierei sau comportamentului parental.
Apropo, Martin Seligman este unul dintre cei mai influenți psihologi în viață, fost președinte al prestigioasei Asociații a Psihologilor Americani și unul dintre părinții psihologiei pozitive.
Să nu uităm un lucru important: psihologia pozitivă e aici pentru a complementa psihologia tradițională. Psihologia tradițională s-a concentrat în ultimele decade pe slăbiciunile oamenilor, iar cea pozitivă „vine din spate” focalizându-se acum pe trăsăturile pozitive, echilibrând balanța.
Psihologia pozitivă are un potențial excepțional de a îmbunătăți viața oamenilor, oferind o mulțime de metode verificate științific. În articolele viitoare voi detalia mai multe dintre teoriile și metodele propuse în cadrul acestui domeniu al psihologiei.
Dacă ți-am stârnit curiozitatea și ai vrea să afli mai multe despre ceva specific din acest domeniu, lasă un comentariu la această postare.
Mădălina este psiholog, masterand la Psihologie clinică, consiliere și psihoterapie (UBB Cluj). Se consideră un ”om al oamenilor”, motiv pentru care una dintre pasiunile ei este voluntariatul.
Super interesant!
Nu mi-ati starnit curiozitatea (acest lucru s-a intamplat cu mult timp in urma), dar pot spune ca subiectul este unul despre care as dori sa dialoghez cu dumneavoastra, bineinteles relaxat si argumentat. Si, desigur, numai daca dorinta este reciproca.
Ne-ar face mare plăcere să știm ce părere aveți despre psihologia pozitivă. Ne puteți scrie aici sau la postarea de pe Facebook. Atât eu, cât și colega mea Mădălina vă vom răspunde cu mare drag.
Unde poate fi aplicata aceasta ramura a psihologiei
Sub ce forma de lucru pt psihologi?
Psihologia pozitivă are aplicații în toate ramurile psihologiei. Există terapii bazate pe psihologie pozitivă, dar sunt și multe aplicații în organizații (spre exemplu, dezvoltarea capitalului psihologic pozitiv). Însă cea mai cuprinzătoare formă de aplicare a principiilor și tehnicilor asociate psihologiei pozitive se regăsesc în coaching. Coachingul pozitiv poate facilita dezvoltarea virtuților, a emoționalității pozitive, dar și a creativității și rezilienței.
Buna seara!
Din septembrie 2020 de cand am inceput sa predau in scoala primara , simt din ce in ce mai mult nevoia unor „pilule” de psihologie pozitiva pentru mine si elevii mei. Cand este vorba despre clase prea mari care vin din pandemie fara rutine si fara ritmuri echilibrate, se strang multe resentimente care ne dauneaza. Sunteti amabili sa imi indicati, din experienta dumneavoastra, un manual pentru incepatori in acest domeniu? Ar fi ideal daca ar fi unul adaptat la educatie.
Va multumesc si va felicit pentru site!
Din păcate la noi s-a tradus puțin și nu întotdeauna bine. Recomandarea mea este să citiți orice găsiți de Martin Seligman, Sonja Lyubomirsky și Mihaly Csikszentmihalyi. Iar aplicat mai mult la copii și educație, căutați cărțile lui Daniel Siegel (Creierul afirmativ, Vâltoarea minții sau Creierul copilului tău). Deși Siegel este în principal un neurosavant, abordarea lui este puternic influențată de psihologia pozitivă.
Skinner nu a fost un promotor al psihologiei pozitive?
Ma intereseaza aceasta ramura a psihologiei. Acesta fiind motivul pentru care am ales sa urmez cursurile de psihologie-ueb. A -mi ajuta semenii cat mai bine si eficient pentru a-si capata si recapata increderea in sine si a se bucura de acest dar, care este viata. As dori sa stiu daca ma puteti ajuta sa gasesc publicatii in acest sens, fiindu-mi necesare in efectuarea lucrarilor. Multumesc frumos