Sensul vieții din perspectivă psihologică

“Parcă nimic nu mai are sens”, “De ce (mi) se întâmplă asta?”, ”Care este sensul vieții?”, ”Ce rost mai are?” și așa mai departe… Fiecare dintre noi ne regăsim în contexte în care, direct sau indirect, trăim o serie de evenimente negative. Poate fi vorba de pandemie, un război ce are loc în țara vecină sau alte dificultăți pe care le întâmpinăm noi sau cei din jurul nostru. În astfel de situații, e posibil să ne adresăm mai des întrebarea “De ce?”, iar uneori e dificil să găsim un răspuns satisfăcător sau un sens în ceea ce se întâmplă.

Vom discuta în continuare despre sensul vieții dintr-o perspectivă psihologică. Ce este sensul, în ce măsură a căuta sau a avea un sens ne influențează calitatea vieții, dacă avem cu adevărat nevoie de sens și care ar fi câteva surse de sens pentru a trăi o viață împlinită.

Omul în căutarea sensului vieții

Atunci când vorbim despre sensul vieții este important să îl amintim pe Viktor Frankl, profesor și psihiatru, care a dezvoltat în mare parte conceptul de semnificație în viață în anul 1984. Frankl este supraviețuitor a 4 lagăre naziste și fondatorul logoterapiei, o abordare terapeutică în care se pune accent pe descoperirea de sens, pentru a trăi o viață plină de însemnătate. În cartea sa, “Omul în căutarea sensului vieții”, acesta povestește despre dificultățile pe care le-a întâmpinat ca  prizonier.

Frankl a refuzat să creadă că toată suferința trăită în lagărele de concentrare este în zadar. El nu doar că a reușit să supraviețuiască, ci a reușit să dea sens existenței și suferinței sale. Mai mult decât atât, a ajutat alți prizonieri să își găsească un sens, unii dintre ei aflându-se chiar în pragul sinuciderii. După cum afirmă chiar el, “un om poate să piardă orice, în afară de un singur lucru, ultima dintre libertățile umane – alegerea răspunsului în orice situație, alegerea felului propriu de a reacționa”.1 Reiese din cartea lui Viktor Frankl faptul că sensul este un factor de reziliență în fața suferinței. A resimți sens ne ajută să trecem mai ușor peste greutăți, iar atitudinea noastră în fața lor are un rol important în găsirea sensului vieții.

Prezența și căutarea unui sens al vieții

A găsi sau a construi un sens se realizează pe 2 coordonate, la care Viktor Frankl a făcut aluzie în munca sa. Mai recent, în literatura de specialitate, aceste dimensiuni au fost catalogate ca fiind distincte. Este vorba despre a căuta un sens și a resimți prezența unui sens al vieții. Aceste procese sunt strâns relaționate, întrucât ținta căutării sensului este de fapt prezența acestuia.

  • Căutarea sensului – se referă la un efort activ, dinamic pe care cineva îl depune și include toate demersurile pe care acea persoană le face încercând să găsească sensul vieții. Oamenii pot avea abordări diferite în această direcție. Unii își caută sensul prin munca pe care o fac, alții prin explorarea propriei identități sau a unor credințe spirituale, alții prin prisma pasiunilor sau hobby-urilor pe care le realizează.
  •  Prezența sensului – se referă la măsura în care un om percepe că viața sa are sens și este ghidată de valori și scopuri. Întrucât finalitatea căutării de sens este prezența sensului, aceasta surprinde modul în care o persoană resimte că viața sa are valoare și semnificație, prin prisma celor amintite mai sus, cum ar fi credința spirituală, identitatea personală, munca sau orice alte activități pe care cineva le realizează.

În ceea ce privește calitatea vieții, căutarea unui sens fără a percepe că viața are sens este asociată cu distres, nemulțumire sau deprimare. Pe de altă parte, oamenii sunt mulțumiți și mai satisfăcuți cu viața, dacă ei caută activ un sens, în timp ce experimentează sens în viața lor.2 Așadar, prezența unui sens este asociată cu o satisfacție a vieții mai ridicată. Dar ce este de fapt sensul?

“Cele 3 sensuri ale sensului vieții”

Într-un articol din 2016, autorii fac o sinteză a literaturii cu privire la sens și pun accentul pe 3 dimensiuni majore ale acestuia:3

1) Coerența – “Înțeleg ceea ce trăiesc, are sens ceea ce trăiesc”. Lipsa coerenței se traduce prin incertitudine. Predictibilitatea și găsirea unor tipare (pattern-uri) în viață care ne ajută la înțelegerea complexității lumii  ne oferă coerență. Lumea în care trăim este caracterizată de o regularitate naturală care ne oferă predictibilitate. Poate fi vorba de anotimpuri, răsărituri și apusuri. Peste aceste tipare naturale construim diverse rutine care pot să ne ofere sens, cum ar fi cafeaua de dimineață, anumite ritualuri, întâlnirile regulate sau naveta noastră tipică spre școală sau serviciu.4

2) Direcția – “Am scopuri clare spre care îmi direcționez viața”. Existența unor planuri de viitor și setarea de scopuri personale cresc inclusiv motivația.

3) Însemnătatea în lume – “Viața mea este valoroasă și contribui la a face lumea un loc mai bun”. O viața care merită trăită este privită și prin prisma cunoașterii valorilor personale și implementarea acestora în viața noastră de zi cu zi. De exemplu, dacă pentru cineva o valoare personală este bunătatea sau întrajutorarea, acea persoană ar putea să se implice în activități ce aduc un plus comunității în care trăiește.

sensul vietii

Viața cu sens dintr-o perspectivă a fericirii

Martin Seligman propune o teorie asupra reprezentării fericirii autentice. Prin prisma acestei teorii, fericirea autentică este dobândită prin obținerea de beneficii dintr-o viață plăcută, o viață bună, și nu în ultimul rând o viață cu sens.5

  • Viața plăcută (pleasant life) face referire la a trăi emoții pozitive prin activități care ne fac plăcere, cum ar fi vizionatul unui film, mâncatul unei ciocolate sau ieșitul în oraș cu prietenii. Acestea sunt activități ușor de realizat care ne oferă plăcere imediată.
  • Viața bună (good life) reprezintă exersarea punctelor forte prin implicarea în activități ce ne aduc beneficii pe termen lung și ne motivează. De exemplu, scrierea unui articol, a unui proiect sau alte activități care necesită efort pentru a fi realizate.
  • Viața cu sens (meaningful life) presupune trăirea unei vieți ghidate de valorile personale. Dacă o valoarea pe care o ai este profesionalismul, munca pe care o faci va necesita dedicare și implicare, poate ore în plus de muncă, care de multe ori nu aduc beneficii imediate. De asemenea, dacă familia este o valoare importantă, a-ți face timp pentru a-l petrece cu membrii familiei poate necesita efort, dar în cele din urmă acesta  va fi răsplătit.

Pentru a atinge fericirea autentică propusă de Seligman, recomandarea este să existe un echilibru între activități și includerea în orarul săptămânal a cel puțin 3 activități din fiecare din componentele prezentate anterior.

Surse ale sensului vieții

În cartea “Sensuri ale vieții”6 , Roy Baumeister crede că  omul contemporan  se află într-o inflație de sensuri. Viața modernă oferă oamenilor o mulțime de sensuri prin care pot să investească într-o viață semnificativă, însă fără să le ofere un ghid de valori fundamentale. Astfel, această lipsă a unui ghid poate conduce spre o „criză de sens” și nu o lipsă de sensuri.

De asemenea, în carte este evidențiată și influența culturii ca sursă importantă de sens. Deși ne putem gândi la sensul vieții ca la ceva personal, “oamenii dobândesc sensul vieții din cultură; chiar dacă avem posibilitatea de a alege, suntem dependenți de cultură și de societate, care determină paleta de ofere.” Având în vedere această paletă de oferte, este suficient să răspundem la 3 întrebări simple pentru a identifica o serie de surse ale sensului: Cine? Ce? Cum?

Cine sunt? Conform cercetătorilor, în strânsă relație cu a căuta un sens este identitatea noastră. Identitatea se formează pe tot parcursul vieții, perioadele marcate de cele mai multe schimbări fiind adolescența și perioada de adult emergent (tranziția de la adolescență la vârsta de adult tânăr, până la aproximativ 25 de ani).7,8,9 În plus, la fel cum avem mai multe roluri de îndeplinit în viața noastră, la fel, avem mai multe identități. De exemplu, putem avea o identitate vocațională sau educațională, o identitate legată de etnie și de orientare religioasă.

Ce este important pentru mine? Pentru a răspunde acestei întrebări, ne întoarcem la conceptul de valori deja amintit în acest articol. Valorile sunt acele credințe centrale din viața noastră care ne ghidează comportamentele și ne ajută să luăm decizii, prin faptul că ne oferă un ghid moral pentru a acționa în diverse contexte. Valorile oferă o imagine despre felul în care vrei să arate viața ta în diferite domenii.  

Cum integrez ce e important pentru mine în modul în care îmi trăiesc viața? Pentru a integra valorile personale în acțiunile noastre este utilă setarea de scopuri și obiective în acord cu acestea, de exemplu prin setarea de obiective SMART (Specific, Măsurabil, Accesibil, Relevant și încadrat în Timp).

Concluzii

După cum a scris Frankl: “Felul în care omul își acceptă destinul și suferința implicită vieții, felul în care își acceptă crucea, îi oferă ample posibilități – chiar și în cele mai crunte circumstanțe – de aprofundare a sensului vieții”

Așadar, avem cu adevărat nevoie de sens? Ghidată de valori, găsirea sensului ne ajută să oferim o mai mare însemnătate comportamentelor noastre și să distingem între ce merită sau nu să facem. Cu alte cuvinte sensul ne ajută în luarea de decizii și în justificarea comportamentelor pe care le realizăm iar prezența acestuia este asociată cu emoții pozitive și o satisfacție a vieții ridicată. 

Referințe bibliografice

1. Frankl, V. E. (1985). Man’s search for meaning. Simon and Schuster.

2. Steger, M. F., Frazier, P., Oishi, S., & Kaler, M. (2006). The meaning in life questionnaire: assessing the presence of and search for meaning in life. Journal of counseling psychology, 53(1), 80.

3. Martela, F., & Steger, M. F. (2016). The three meanings of meaning in life: Distinguishing coherence, purpose, and significance. The Journal of Positive Psychology, 11(5), 531-545.

4. Heintzelman, S. J., & King, L. A. (2014). Life is pretty meaningful. American psychologist, 69(6), 561.

5. Seligman, M. E. (2002). Authentic happiness: Using the new positive psychology to realize your potential for lasting fulfillment. Simon and Schuster.

6. Baumeister, R. F. (1991). Meanings of life. Guilford press.

7. Negru-Subtirica, O., Pop, E. I., Luyckx, K., Dezutter, J., & Steger, M. F. (2016). The meaningful identity: A longitudinal look at the interplay between identity and meaning in life in adolescence. Developmental Psychology, 52(11), 1926.

8. Arnett, J. J. (2000). Emerging adulthood: A theory of development from the late teens through the twenties. American psychologist, 55(5), 469.

9. Steger, M. F., Oishi, S., & Kashdan, T. B. (2009). Meaning in life across the life span: Levels and correlates of meaning in life from emerging adulthood to older adulthood. The Journal of Positive Psychology, 4(1), 43-52.

10. Steger, M. F. (2012). Making meaning in life. Psychological Inquiry, 23(4), 381-385.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ro_RORO