Introducere
Situațiile conflictuale apar în toate sferele vieții noastre la un moment dat. Putem încerca să le evităm sau, uneori, să le declanșăm. În general, conflictul pare să aibă conotația unei ”cutii a Pandorei” care, odată deschisă, face ca toate lucrurile nespuse până atunci să fie direcționate spre adversar (chiar dacă poate nu au legătură directă cu el. Cu putina îndemânare, totuși, aceasta situație neplăcuta poate fi transformata într-un dialog constructiv care sa consolideze relațiile cu cei din jur.
Majoritatea oamenilor consideră conflictul ceva „rău” și consumator de timp și resurse. În același timp, alții pornesc discuții incomode considerând ca acestea sunt „bune”. În acest articol vom aborda conflictul și vom identifica micile diferențe ce apar în funcție de situație, încercând să răspundem la întrebarea ”Este conflictul întotdeauna rău și trebuie evitat sau eliminat?”
Ce este conflictul
Un conflict este o situație care apare între doi sau mai mulți oameni ca rezultat al contradicției dintre ideile, valorile sau scopurilor lor. Desfășurarea unui astfel de eveniment dă naștere unei stări de tensiune exprimate într-un stil propriu fiecărei persoane. În continuare, vom vedea care sunt principalele tipuri de conflict și în ce situații apar.
În funcție de momentul în care ne aflăm și motivul pentru care a început și continuă un conflict, putem identifica mai multe tipuri: conflict relațional, conflict despre proces și conflict despre sarcină.
Conflictul despre sarcină se referă la stabilirea unui scop comun de către două sau mai multe persoane. Spre exemplu, răspunsul la întrebarea ”unde vom pleca în vacanță” presupune ca părțile să cadă de acord. Dacă nu se întâmplă acest lucru și apar divergențe de genul ”eu vreau la munte, nu la mare”, atunci putem spune că avem parte de un conflict legat de sarcină.
Conflictul despre proces se referă la situația în care între protagoniști apare o neînțelegere în legătură cu ceea ce e de făcut. Acest lucru nu se referă la scopul propriu-zis, ci la felul în care se ajunge acolo. Spre exemplu, trebuie să faci de mâncare și să faci curat în casă, alături de colegul de apartament, dar nu vă puteți pune de acord cine va face mâncarea și cine va face curățenie.
Al treilea tip de conflict, conflictul relațional, apare când credințele (politice, religioase, morale) ale oamenilor sunt (aparent) incompatibile și se datorează diferențelor dintre oameni. În cazul acestui tip de conflict, criticile adresate persoanei (ex: ești incompetent, ești neatent, ești leneș) pot agrava situația. Pentru a-ți exprima neplăcerea constructiv este de preferat să îți direcționezi observația asupra comportamentului (mai trebuie să exersezi, te rog să fii atent, nu îmi place când nu mă ajuți).
Conflictul relațional apare deseori când suntem puși într-o situație în care trebuie să lucrăm alături de persoane foarte diferite de noi, persoane cu care în viața de zi cu zi, cel mai probabil, nu am interacționa din proprie inițiativă.
Care tip de conflict este ”bun” și care este ”rău”?
Conflictul presupune existența unei tensiuni în situația la care ne raportăm. Indiferent dacă această tensiune a apărut pe moment sau a fost construită în timp (o persoană pe care nu o agreăm face ceva ce ne deranjează), ea poate poate fi influențată de felul în care decurge discuția și de poziția pe care o adoptăm față de conflict. Din acest moment, direcția spre „bun” sau „rău” este dată de dinamica interacțiunii dintre părți.
Revenind la tipurile de conflict, potențialul ca acestea să fie ”rele” depinde de situație. În cazul conflictului despre sarcină și despre proces, scopul discuției este acela de a găsi o punte comună între viziunea celor două părți. Acest lucru poate da naștere unei situații tensionate și posibil neplăcute, dar în final există o posibilitate crescută de a ajunge la un consens. Spre deosebire de cele două, în cazul conflictului relațional, există șanse mai mari de a apărea efecte nedorite tocmai datorită conținutului discuției ce este îndreptat exclusiv spre persoană. Acest lucru nu este o problemă în sine, însă majoritatea oamenilor tind să își arate nemulțumirea subliniind părți mai puțin bune ale celuilalt în loc să își exprime nemulțumirea legată de un comportament precis. De obicei, este mult mai benefic dacă îți formulezi gândul în termeni de dorință pentru a-l face pe celălalt să înțeleagă exact ce dorești de la el (în loc să evidențiezi trăsăturile pe care le consideri ”rele”, mai bine îi spui că ”Aș aprecia dacă ai face/nu ai face…”).
Beneficiile conflictului
O situație tensionată poate da naștere deopotrivă la mai multă frustrare, dar și la înțelegerea celui de lângă noi. De asemenea, este o metodă de a exprima neplăcerile și nemulțumirile legate de decizii ce ne privesc. Spre exemplu, este mult mai benefic să îți exprimi punctul de vedere înainte de a lua parte la o decizie de grup decât după ce decizia a fost luată. Desigur, ține de fiecare persoană dacă dorește să intre într-un conflict sau nu, dar iată câteva beneficii demne de luat în considerare:
- Putem să îi cunoaștem mai bine pe cei de lângă noi
- Învățăm să lucrăm în echipă
- Ne consolidăm punctele de vedere sau le putem schimba dacă sunt eronate
- Ne expunem la experiențe noi.
Ce e de făcut?
Pentru ca un conflict să fie constructiv, trebuie să ne putem expune punctul de vedere într-o manieră cât mai obiectivă, fără să îi atacăm pe ceilalți. De asemenea, este necesar să învățăm să ascultăm care sunt nevoile celor din jur. Dacă cineva își va exprima nemulțumirea într-un mod agresiv, cel mai bine este să îl întrebăm de ce are nevoie și apoi să încercăm să creăm o punte de legătură între nevoile comune. În aceste momente, o atitudine de cooperare este cea mai bună metodă de a obține rezultatele dorite.
În concluzie, conflictele nu sunt neapărat bune sau rele. Etichetele pe care le asociem cu conflictul depind de experiența noastră personală. Nu este comod să simți presiunea unei situații tensionate, dar în cele din urmă ne vom întâlni cu astfel de moment. Depinde de noi să identificăm ce tip de conflict întâmpinăm și să nu ne pierdem cumpătul atunci când celălalt a făcut-o deja. Chiar și atunci când cooperăm, se întâmplă să existe divergențe, dar ele fac parte din natura noastră și ne ajută să găsim răspunsuri la problemele ce apar pe parcursul vieții.
Surse bibliografice
Elgoibar, P., Euwema, M., & Munduate, L. (2017). Conflict management. In Oxford Research Encyclopedia of Psychology.
Tjosvold, D., Wong, A. S., & Feng Chen, N. Y. (2014). Constructively managing conflicts in organizations. Annu. Rev. Organ. Psychol. Organ. Behav., 1(1), 545-568.
Jehn, K. A., & Bendersky, C. (2003). Intragroup conflict in organizations: A contingency perspective on the conflict-outcome relationship. Research in organizational behavior, 25, 187-242.
Shonk, K. (2019). Three types of conflict and how to address them. Accesat în 24 nov.
As spune ca viata insasi este un conflict continuu si ai dreptate, este important sa invatam cum sa gestionam situatiile tensionate. Important este sa ne dorim acest lucru!
As spune ca viata insasi este un conflict continuu si ai dreptate, este important sa invatam cum sa gestionam situatiile tensionate. Important este sa ne dorim acest lucru!