Conștientizarea emoțiilor: identifică declanșatorii

În ce situații simți teamă? Dar furi? Când te înfurii? Dacă vrei să îți înțelegi emoțiile, un prim pas este să conștientizezi care sunt stimulii care îți declanșează emoții. Acești stimuli pot fi evenimente, cum este când urmează să vorbești în public și asta îți declanșează anxietatea. Dar pot fi și persoane, ca atunci când te înfurie colegul care și-a asumat meritele pentru ideea ta, sau amintiri, situații imaginate sau chiar discuții despre emoții trecute.

Orice emoție este declanșată de ceva anume, indiferent dacă este un eveniment, o persoană sau un gând. Frica, spre exemplu, poate fi declanșată de un obiect care vine cu viteză spre tine sau de senzația de cădere sau de gândul că urmează să te adresezi unei săli pline de oameni. Toate acestea sunt potențiali declanșatori ai fricii.

Dacă nu apare declanșatorul, nu apare emoția. Dacă erați calm și dintr-o dată ați devenit furios, ceva anume a declanșat acea emoție. Dacă între cele două stări nu intervenea un eveniment, o persoană, o amintire sau orice alt declanșator, atunci nu ar fi apărut emoția. E posibil să nu conștientizăm – cel puțin pe moment – care a fost declanșatorul, dar el există întotdeauna.

Pe de altă parte, tipul de emoție și intensitatea ei nu sunt determinate de declanșator, ci de cum îl interpretăm. Dacă interpretăm prezentarea în public ca fiind o ocazie de a ne face de râs, de a fi respinși sau ridiculizați, atunci vom simți teamă sau anxietate. Dacă am făcut prezentări de mai multe ori și ne-am descurcat bine – suntem relaxați și încrezători – e doar o altă sarcină pe care trebuie să o ducem la bun sfârșit. Însă, dacă o vedem ca pe o oportunitate de a ne face auziți, dacă ne așteptăm să fim ascultați, acceptați și chiar apreciați, atunci vom simți entuziasm.

Declanșatori automați și declanșatori conștienți

Interesant este că există, totuși, un set de declanșatori emoționali comuni pentru toată lumea. Dacă observăm un obiect care vine cu viteză spre noi – o mașină sau o piatră, spre exemplu – această situație va declanșa pentru moment frica.

Declanșatorii automați sunt învățați de-a lungul a generații și a multe mii de ani. De aceea, reacțiile emoționale sunt înnăscute, automate și extrem de puternice. Timp de câteva milisecunde de la apariția declanșatorului, emoția ne controlează complet. Dacă ești la volan și o mașină vine brusc și rapid spre tine, tragi rapid de volan și apeși pe frână. ”Mușchii se încordează, inima pompează…”. N-apuci să gândești nimic, dar acționezi eficient.

Chiar dacă nu apare conștient interpretarea că mașina care vine spre noi e o amenințare, această interpretare are loc inconștient în fracțiunea de secundă dintre apariția declanșatorului și inițierea emoției. Orice emoție presupune o interpretare. Frica este declanșată de situații care sunt interpretate ca amenințări. Furia este declanșată de interpretarea că ceva ne obstrucționează în atingerea unui scop. Tristețea apare când pierdem pe cineva sau ceva important și drag nouă.

O categorie aparte de declanșatori automați sunt cei care nu sunt înnăscuți, ci au fost învățați prin asocieri anterioare. Unii necesită o singură asociere între declanșator și interpretare, alții au nevoie de mai multe repetări. Spre exemplu, nu te naști cu o frică de câine, dar dacă s-a întâmplat să te muște unul, e posibil să înveți asocierea între câine (declanșator) și pericol / amenințare (interpretare).

Acești declanșatori învățați prin asociere se numesc declanșatori automatizați. Ei nu sunt înnăscuți, nu sunt la fel pentru toată lumea (unii se tem de câini, iar alții nu), dar declanșează automat reacția emoțională. Vestea bună este că aceștia pot fi și dezvățați, adică putem să eliminăm asocierea dintre câine și frică.

O ultimă categorie de declanșatori sunt declanșatorii conștienți. Pentru ca aceștia să inițieze un răspuns emoțional este nevoie de o analiză conștientă, care necesită timp și efort cognitiv, pentru a stabili care este semnificația a ceea ce se întâmplă și care sunt implicațiile. Această analiză se bazează pe experiențele anterioare, iar când spun că necesită timp, mă refer la câteva secunde, nu minute sau ore.

Conștientizarea declanșatorilor

Una dintre componentele fundamentale ale inteligenței emoționale este conștientizarea emoțiilor, iar o abilitate specifică este cea de a conștientiza ce anume îți declanșează emoțiile. Declanșatorii pot fi evenimente, persoane, amintiri, discuții despre experiențe emoționale anterioare, situații imaginate sau emoția altcuiva, cu care rezonăm empatic.

Așa cum spuneam în altă parte, inteligența emoțională și, implicit, toate abilitățile care o compun, pot fi dezvoltate. La fel ca un mușchi, care se dezvoltă prin activitate fizică și exercițiu, și abilitățile cuprinse sub cupola inteligenței emoționale pot fi îmbunătățite, în special prin efort intenționat și direcționat.

Identificarea declanșatorilor necesită doar un pic de efort de atenție pe moment. Dacă simți că te enervezi, ce anume s-a întâmplat chiar adineauri? A făcut cineva ceva, ai aflat o veste, ai asistat la un episod de iritare al altcuiva, ți-ai amintit de o situație din trecut?

E mai ușor să identifici declanșatorul chiar la început, când încă reacția emoțională nu devenit prea intensă sau imediat după ce te-ai liniștit puțin. Când trăiești o emoție intensă nu ești rațional, nu ești analitic.

Va fi și mai ușor să identifici declanșatorii emoției pe parcurs ce îți înțelegi mai bine emoția. Capacitatea ta de a identifica și a numi emoția cât mai acurat, înțelegerea interpretării care a determinat această emoție și sensibilitatea în a detecta reacțiile timpurii ale corpului când se declanșează o emoție, toate acestea se leagă. Iar dacă dezvolți una dintre aceste capacități, celelalte se vor îmbunătăți și ele.

Surse bibliografice

Paul Ekman – Emoții date pe față. Editura Trei.

Kashdan, Goodman, Mallard & DeWall (2015). What Triggers Anger in Everyday Life? Links to the Intensity, Control and Regulation of These Emotions, and Personality Traits. Journal of Personality.