Beneficiile comuniunii cu natura asupra sănătății mentale

Ne este adesea recomandat să ieșim în natură pentru a ne întreține sănătatea fizică. Cu toate acestea, specialiștii pun accentul pe importanța relației noastre cu natura în contextul menținerii sănătății mentale. Calitatea relației cu natura este dată de percepția noastră față de aceasta și de modul în care o interpretăm1. Putem considera interacțiunea cu mediul natural atât plimbarea în parc, plantarea unei flori în grădină, cât și vizionarea unui documentar despre lumea înconjurătoare. 

Interacțiunile cu mediul natural pot crește starea de bine, vitalitatea, stima de sine și satisfacția cu viața3, 4. Cu cât simțim o legătură mai puternică cu natura, cu atât beneficiile la nivelul sănătății fizice și mentale vor fi mai mari2.  

Cu cât suntem mai conectați cu mediul natural, cu atât suntem mai fericiți

Anumiți factori naturali îmbunătățesc semnificativ starea noastră de bine, indiferent de vârsta pe care o avem2, 5, 6, 7, 8. De exemplu, psihologii au studiat importanța comuniunii cu natura, timpului petrecut în natură, interacțiunilor directe (ex. adulmecarea parfumului florilor) și indirecte (ex. vizionarea materialelor vizuale cu natura) pentru creșterea sau măcar menținerea stării de bine5,. Cu cât o persoană acordă mai multă atenție mediului natural și se implică activ în activități, cu atât crește calitatea vieții sale în termenii stării de bine. Contează calitatea interacțiunii, nu durata de timp petrecută în natură

Desfășurarea exercițiilor fizice în mediul natural este mai benefică, comparativ cu cele desfășurate în spații închise6. Exercițiile fizice favorizează apariția mai multor trăiri afective pozitive în rândul celor care le realizează în aer liber, față de cei care le desfășoară în interior. Cu toate acestea, dacă activitățile desfășurate implică într-o anumită măsură natura, cum ar fi exercițiile fizice bazate pe mediu natural artificial (ex. mediu simulat VR sau mediu înconjurat de plante) sau horticultura în interior, beneficiile se mențin și în cazul spațiilor interioare8. De exemplu, vârstnicii care nu mai au posibilitatea să se deplaseze în afara casei, pot profita de beneficiile comuniunii cu natura, îngrijind diverse plante de apartament.  

Ne putem concentra mai bine după ce interacționăm cu natura

Mai multe studii au descoperit o îmbunătățire a performanței atenționale în urma expunerii la mediul natural9, 10. Teoria restaurării atenției subliniază ideea potrivit căreia expunerile la mediul natural sunt benefice în facilitarea proceselor atenționale, căci oferă persoanelor oportunitatea de a se relaxa și reflecta. De exemplu, atunci când ne plimbăm în natură, atenția noastră nu este direcționată activ spre ceva anume, iar în acest timp abilitățile noastre atenționale voluntare au timp „să se refacă”. La „restaurarea” atenției voluntare contribuie și reflectarea realizată cu ocazia plimbării. Astfel, ne putem concentra mai bine în sarcinile ulterioare plimbării11. Datele empirice care validează această teorie pot avea o contribuție deosebită în planificarea și proiectarea activităților de zi cu zi, căci pot duce la creșterea productivității. Cu toate acestea, importanța naturii în „restaurarea” atenției voluntare continuă să fie riguros cercetată. Specialiștii recunosc conceptualizări diferite ale proceselor atenționale implicate, iar acestea sunt măsurate în contexte naturale semnificativ diferite. Deși mediul natural are un efect benefic, dimensiunea și mecanismele care explică acest efect nu sunt încă suficient de bine cunoscute.

Beneficiile_comuniunii_cu_natura_asupra_sănătății_mentale_2

Într-un studiu s-a evidențiat faptul că după o plimbare de 30 de minute într-o zonă verde, participanții au avut o performanță mai bună în cadrul unei sarcini atenționale9. Chiar dacă performanțele nu au fost considerabil mai ridicate, s-a putut înregistra un tipar mult mai stabil de răspunsuri și o rapiditate mai crescută în generarea acestora. Astfel, se poate identifica un „efect de restaurare” în cadrul procesului atențional, la nivelul concentrării, prin sporirea vitezei cu care este oferit răspunsul corect. Totuși, rezultatele pot fi ușor influențate de diferențele interindividuale dintre elevii care au participat la studiu, iar rezultatele nu pot fi generalizate. Cu toate acestea, alte studii susțin rezultatele obținute, înregistrând performanțe crescute în sarcinile atenționale în urma expunerii la un mediu natural10. Două grupuri de studenți au fost solicitate să rezolve anumite sarcini de atenție după urmărirea unui peisaj. Primul grup a urmărit o priveliște panoramică naturală, iar celălalt grup o priveliște lipsită de elemente naturale. Primul grup de studenți a înregistrat cele mai bune rezultate, realizând mai puține erori în sarcină. Așadar, datele empirice susțin că, indiferent de vârstă, natura poate să ne ajute în restabilirea și îmbunătățirea concentrării.

Natura ne ajută să fim mai puțin anxioși și stresați

Timpul de calitate petrecut în natură poate contribui la diminuarea stărilor depresive, anxioase și la scăderea nivelului de distres12, 13, 14, 15, 16. Cercetătorii și-au propus, în cadrul unui studiu13, să identifice dacă accesul la un spațiu verde are efecte asupra diminuării simptomatologiei depresive în rândul adulților. Aceștia au constatat faptul că un acces mai larg la un spațiu verde (ex. parc, pădure, grădină) este relaționat cu scăderea simptomatologiei, măsurate prin instrumente de tip self-report. De asemenea, prezența unui spațiu verde în proximitatea domiciliului a fost asociată pozitiv cu scăderea simptomatologiei anxietății și a tulburărilor afective. Dacă avem acces la un spațiu verde, există o probabilitate mai mare să interacționăm cu mediul, fie că ne plimbăm, fie că admirăm elementele naturale de la geam. Astfel, natura poate fi considerată un factor protector pentru tulburările de anxietate și cele afective13, 14

Plimbările în natură sunt eficiente în diminuarea nivelului de cortizol și, prin urmare, al stresului15, 16. Vizualizarea imaginilor sau ascultarea sunetelor ambientale naturale duc la reducerea stresului, recuperarea fiziologică și psihologică după un eveniment stresant15. Pe baza măsurătorilor fiziologice, precum conductanța pielii și frecvența cardiacă, s-a constatat o reducere a nivelului de stres și o recuperare fiziologică mai rapidă în cazul participanților care au ascultat sunete naturale, față de cei care au ascultat zgomote de fond.

Cum ne putem conecta cu natura?

Conectându-ne cu natura, ne îmbunătățim starea de bine, ne creștem nivelul de autoeficacitate și ne menținem sănătatea mentală. Există câteva recomandări făcute de specialiști, care ne pot ajuta să beneficiem de aceste efecte pozitive obținute în urma cultivării relației cu aceasta.

1. Să găsim natura din jurul nostru. Indiferent dacă locuim în mediul rural, la marginea pădurii sau în centrul unei metropole, peste tot există elemente naturale. În contextul aglomerațiilor din localitățile japoneze, cercetătorii au dezvoltat tehnica terapeutică shinrin-yoku – ”baia de pădure”. Această tehnică presupune realizarea unor plimbări contemplative relaxante prin păduri sau parcuri. Toate simțurile sunt imersate în momentul prezent, analizând toți stimulii din mediu. În acest fel, se realizează detensionarea întregului organism. Datele empirice confirmă efectele terapeutice ale shinrin-yoku asupra sistemului imunitar, cardiovascular (ex. benefică în combaterea hipertensiunii), respirator (ex. benefic împotriva alergiilor, bolilor respiratorii, incluzând recuperarea după COVID-19 17) și asupra relaxării mentale 18

Dacă nu ai un parc în apropiere sau nu poți merge într-o rezervație naturală, poți începe să îngrijești cu drag plante în interiorul locuinței tale. Interacțiunea activă cu plantele au aproape aceleași beneficii la nivelul stresului psihologic și fiziologic. Plantele contribuie la reducerea nivelului de cortizol, a activității sistemului nervos simpatic, diminuând stresul19.

2. Să fim atenți la detalii. Elementele naturale pot fi identificate rapid, dacă acordăm suficientă atenție. De exemplu, ne putem uita pe geam și să observăm ramurile copacului din fața blocului. Însă, cel mai probabil, nu am fost interesați să urmărim direcția în care bate vântul și cât de puternică trebuie să fie rafala pentru a smulge o frunză. De asemenea, apropiindu-ne de acest copac, nu am observat micile insecte prezente pe trunchi, care se bucură de mineralele extrase din acesta. Concentrarea asupra detaliilor este o strategie eficientă de autoreglare emoțională20

3. Să protejăm natura. Relația noastră cu natura se construiește și se consolidează prin conștientizarea interdependenței noastre cu mediul. Prin protejarea naturii ne facem un favor și ne asigurăm beneficii nelimitate și ușor accesibile pentru menținerea sănătății noastre fizice și mentale. În plus, prin angajarea în demersuri de conservare, curățenie și protecție a mediului, interacționăm cu multe persoane și desfășurăm o serie de sarcini de lucru pe care în alte contexte nu le-am fi realizat. Astfel, creștem nivelurile de autoeficacitate, de încredere în propriile noastre abilități21, 22.

Concluzii

Natura joacă un rol important în menținerea și sporirea sănătății noastre mentale2. Pentru a beneficia de avantajele oferite de mediul natural trebuie să interacționăm cu el, fie în mod direct prin plimbări și exerciții fizice în aer liber, fie indirect, prin ascultarea sunetelor ambientale și urmărirea unor materiale foto-video. Printre beneficiile aduse de interdependența om-natură se numără creșterea stării de bine, stimei de sine și autoeficacității2, 3, 4, 5, 6, 7, 8. De asemenea, sunt înregistrate niveluri reduse ale anxietății și distresului, fiind diminuată simptomatologia tulburărilor afective 12, 13, 14, 15, 16.

Referințe:

  1. Bratman, G. N., Anderson, C. B., Berman, M. G., Cochran, B., de Vries, S., Flanders, J., Folke, C., Frumkin, H., Gross, J. J., Hartig, T., Kahn, P. H., Kuo, M., Lawler, J. J., Levin, P. S., Lindahl, T., Meyer-Lindenberg, A., Mitchell, R., Ouyang, Z., Roe, J., . . . Daily, G. C. (2019). Nature and mental health: An ecosystem service perspective. Science Advances, 5(7). https://doi.org/10.1126/sciadv.aax0903
  2. Capaldi, C. A., Dopko, R. L., & Zelenski, J. M. (2014). The relationship between nature connectedness and happiness: a meta-analysis. Frontiers in Psychology, 5. https://doi.org/10.3389/fpsyg.2014.00976
  3. Richardson, M., & Hamlin, I. (in press). Nature Engagement for Human and Nature’s Wellbeing during the Corona Pandemic. PsyArXiv.
  4. Soga, M., Evans, M. J., Tsuchiya, K., & Fukano, Y. (2020). A room with a green view: the importance of nearby nature for mental health during the COVID‐19 pandemic. Ecological Applications, 31(2). https://doi.org/10.1002/eap.2248
  5. Richardson, M., Passmore, H. A., Lumber, R., Thomas, R., & Hunt, A. (2021). Moments, not minutes: The nature-wellbeing relationship. International Journal of Wellbeing, 11(1), 8–33. https://doi.org/10.5502/ijw.v11i1.1267
  6. Lahart, I., Darcy, P., Gidlow, C., & Calogiuri, G. (2019). The Effects of Green Exercise on Physical and Mental Wellbeing: A Systematic Review. International Journal of Environmental Research and Public Health, 16(8), 1352. https://doi.org/10.3390/ijerph16081352
  7. Roberts, A., Hinds, J., & Camic, P. M. (2019). Nature activities and wellbeing in children and young people: a systematic literature review. Journal of Adventure Education and Outdoor Learning, 20(4), 298–318. https://doi.org/10.1080/14729679.2019.1660195
  8. Yeo, N. L., Elliott, L. R., Bethel, A., White, M. P., Dean, S. G., & Garside, R. (2019). Indoor Nature Interventions for Health and Wellbeing of Older Adults in Residential Settings: A Systematic Review. The Gerontologist, 60(3), e184–e199. https://doi.org/10.1093/geront/gnz019
  9. Stevenson, M. P., Dewhurst, R., Schilhab, T., & Bentsen, P. (2019). Cognitive Restoration in Children Following Exposure to Nature: Evidence From the Attention Network Task and Mobile Eye Tracking. Frontiers in Psychology, 10. https://doi.org/10.3389/fpsyg.2019.00042
  10. Lee, K. E., Williams, K. J., Sargent, L. D., Williams, N. S., & Johnson, K. A. (2015). 40-second green roof views sustain attention: The role of micro-breaks in attention restoration. Journal of Environmental Psychology, 42, 182–189. https://doi.org/10.1016/j.jenvp.2015.04.003
  11. Ohly, H., White, M. P., Wheeler, B. W., Bethel, A., Ukoumunne, O. C., Nikolaou, V., & Garside, R. (2016). Attention Restoration Theory: A systematic review of the attention restoration potential of exposure to natural environments. Journal of Toxicology and Environmental Health, Part B, 19(7), 305–343. https://doi.org/10.1080/10937404.2016.1196155
  12. Cohen-Cline, H., Turkheimer, E., & Duncan, G. E. (2015). Access to green space, physical activity and mental health: a twin study. Journal of Epidemiology and Community Health, 69(6), 523–529. https://doi.org/10.1136/jech-2014-204667
  13. Nutsford, D., Pearson, A., & Kingham, S. (2013). An ecological study investigating the association between access to urban green space and mental health. Public Health, 127(11), 1005–1011. https://doi.org/10.1016/j.puhe.2013.08.016
  14. van den Berg, A. E., Maas, J., Verheij, R. A., & Groenewegen, P. P. (2010). Green space as a buffer between stressful life events and health. Social Science & Medicine, 70(8), 1203–1210. https://doi.org/10.1016/j.socscimed.2010.01.002
  15. Alvarsson, J. J., Wiens, S., & Nilsson, M. E. (2010). Stress Recovery during Exposure to Nature Sound and Environmental Noise. International Journal of Environmental Research and Public Health, 7(3), 1036–1046. https://doi.org/10.3390/ijerph7031036
  16. Antonelli, M., Barbieri, G., & Donelli, D. (2019). Effects of forest bathing (shinrin-yoku) on levels of cortisol as a stress biomarker: a systematic review and meta-analysis. International Journal of Biometeorology, 63(8), 1117–1134. https://doi.org/10.1007/s00484-019-01717-x
  17. Roviello, V., Gilhen-Baker, M., Vicidomini, C., & Roviello, G. N. (2021). Forest-bathing and physical activity as weapons against COVID-19: a review. Environmental Chemistry Letters, 20(1), 131–140. https://doi.org/10.1007/s10311-021-01321-9
  18. Hansen, M. M., Jones, R., & Tocchini, K. (2017). Shinrin-Yoku (Forest Bathing) and Nature Therapy: A State-of-the-Art Review. International Journal of Environmental Research and Public Health, 14(8), 851. https://doi.org/10.3390/ijerph14080851
  19. Lee, M. S., Lee, J., Park, B. J., & Miyazaki, Y. (2015). Interaction with indoor plants may reduce psychological and physiological stress by suppressing autonomic nervous system activity in young adults: a randomized crossover study. Journal of Physiological Anthropology, 34(1). https://doi.org/10.1186/s40101-015-0060-8
  20. Gross, J. J. (2015). Handbook of Emotion Regulation, Second Edition (Second ed.). The Guilford Press.
  21. Bandura, A., Freeman, W. H., & Lightsey, R. (1999). Self-Efficacy: The Exercise of Control. Journal of Cognitive Psychotherapy, 13(2), 158–166. https://doi.org/10.1891/0889-8391.13.2.158
  22. Schönfeld, P., Brailovskaia, J., Bieda, A., Zhang, X. C., & Margraf, J. (2016). The effects of daily stress on positive and negative mental health: Mediation through self-efficacy. International Journal of Clinical and Health Psychology, 16(1), 1–10. https://doi.org/10.1016/j.ijchp.2015.08.005

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ro_RORO