Emoțiile au un efect direct și important asupra funcțiilor noastre mentale. Ele ne ajută să ne concentrăm atenția, să învățăm și să reținem informații relevante, dar ne ghidează și în luarea deciziilor. Mai știm că emoțiile determină într-o mare măsură calitatea relațiilor noastre și ne afectează direct și indirect sănătatea mentală și fizică.
Termenul de inteligență emoțională sugerează că oamenii diferă în ceea ce privește capacitatea de a opera cu emoții, de a se folosi de ele pentru a obține toate beneficiile de mai sus. În același timp, această capacitate poate fi modificată, poate fi îmbunătățită, prin practici specifice, țintite și repetate sistematic.
Deși nu există un consens cu privire la ce înseamnă inteligența emoțională și care sunt abilitățile la care se referă, cei mai mulți psihologi care studiază acest domeniu sunt de acord că ea include abilitățile de a conștientiza propriile emoții, de a le înțelege și chiar de a le accesa sau genera pentru a facilita diferite funcții. Ea mai include empatia – abilitatea de a percepe și rezona cu trăirile emoționale ale altora, dar și de a regla propriile emoții și pe cele ale celorlalți.
Conștientizarea emoțiilor
Conștientizarea emoțiilor se referă la abilitatea noastră de a identifica ce simțim, la nivel subiectiv, fiziologic, cognitiv, dar și ca tendință comportamentală, ca înclinație de a acționa într-un anumit fel ca urmare a stării pe care o avem. Această abilitate necesită atenție la senzațiile fizice din corp, la gândurile care ne trec prin minte când simțim emoția sau imediat înaintea episodului emoțional și atenți la impulsurile de acțiune (ce ne vine să facem).
Însă conștientizarea nu include doar identificare emoției ci și înțelegerea emoției, iar aici sunt esențiale cunoștințele pe care le avem despre emoții în general și despre emoțiile noastre în mod specific. Dacă știm la ce să ne uităm, la ce să fim atenți (în corp, în gânduri și expresii comportamentale), dacă știm care sunt situațiile care ne declanșează de regulă anumite emoții și care sunt interpretările care ne fac să simțim o emoție sau alta, dacă avem un vocabular dezvoltat pentru a descrie o gamă mai largă de emoții, toate aceste componente ne fac mai capabili să înțelegem ce simțim, de ce ne simțim așa și care sunt consecințele emoțiilor noastre într-un context sau altul.
O a treia abilitate necesară pentru conștientizarea emoțiilor este aceea de a accepta ceea ce simțim. Avem tendința de a respinge sau evita emoțiile negative, neplăcute, până la punctul în care le negăm sau le suprimăm. Uneori suntem triști, alteori ne e frică sau suntem furioși. Fiecare dintre aceste emoții este importantă, ne spune ceva despre noi înșine și situația în care ne aflăm. Capacitatea de a ne accepta emoțiile ne ajută să le înțelegem mai bine și, paradoxal, reduce efectul lor negativ asupra noastră și asupra celorlalți.
Reglarea emoțiilor
Un alt set de abilități se referă la capacitatea noastră de a ne regla emoțiile, dar și modul în care le exprimăm. Cele două trebuie diferențiate. Una este să controlezi ce simți și cu totul altceva să controlezi cum exprimi ce simți. Prima este mult mai dificilă decât a doua și, de cele mai multe ori, poate să fie chiar dăunătoare. Cert este că putem, într-o oarecare măsură să prevenim, să reducem, să inițiem sau să creștem intensitatea emoțiilor noastre. Facem asta pentru a ne servi diferite scopuri.
Tot aici includem și capacitatea de a ne exprima emoțiile adecvat contextului și diferențiat în funcție de persoana cu care suntem și de scopurile pe care le avem.
Există mai multe strategii de reglare emoțională, iar eficiența lor diferă în funcție de intensitatea emoției, de resursele mentale și fizice pe care le avem pe moment, dar și de alți factori. Cele mai multe sunt folosite intuitiv, dar, ca orice altă abilitate, ele pot fi optimizate prin exersare sistematică și ghidată.
Tabel 1. Cele 4 componente fundamentale ale inteligenței și abilitățile pe care le includ
Conștientizarea | Identificarea a ceea ce simțim Înțelegerea emoției (declanșatori, interpretări, tendințe comportamentale) Acceptarea a ceea ce simțim |
Reglarea | Controlarea a ceea ce simțim Controlarea modului în care exprimăm emoțiile |
Empatia | Identificarea emoțiilor celorlalți Experimentarea aceleiași emoții pe care o simte celălalt Schimbarea perspectivei |
Reglarea emoțiilor altora | Modularea intensității trăirii emoționale a altei persoane Transformarea unei emoții în altă emoție |
Empatia
Empatia începe cu identificarea spontană sau facilă a emoțiilor celorlalți pe baza unor semnale non-verbale (expresii ale feței, gesturi, postură etc.). Însă empatia include și capacitatea de a simți tu însuți emoția pe care o trăiește celălalt, de a avea o reacție emoțională, viscerală, în oglindă cu trăirea celuilalt. Aceasta este empatia emoțională.
O altă formă de empatie este schimbarea perspectivei (perspective taking) care se referă la capacitatea de a te pune în papucii celuilalt, de a vedea lucrurile din perspectiva acelei persoane. În acest caz, identifici și înțelegi modul în care gândește și ce simte celălalt, dar nu trăiești și tu aceleași emoții. Am descris aici această abilitate și beneficiile ei în contextul persuasiunii și vânzării
Există diferențe mari între oameni în ce privește capacitatea lor de a empatiza cu ceilalți și, ca în cazul conștientizării și reglării emoționale, empatia poate fi și ea dezvoltată prin metode specifice, aplicate ghidat și sistematic.
Reglarea emoțiilor altora
Așa cum am arătat în altă parte, emoțiile au o importantă funcție interpersonală și socială. Emoțiile noastre influențează comportamentele celorlalți și le transmit acestora informații despre starea relației noastre. Însă și comportamentele celorlalți ne pot regla emoțiile. Le pot reduce intensitatea sau le-o pot crește. Pot să transforme un acces de furie într-un râs isteric sau un moment de bucurie într-un de rușine.
Capacitatea de a regla emoțiile celorlalți este extrem de importantă în toate profesiile care presupun lucrurile cu oamenii. Știm deja că oamenii sunt mai deschiși să colaboreze cu noi și să răspundă ”da” la solicitările noastre dacă sunt într-o stare emoțională pozitivă. Iar dacă suntem capabili să inducem astfel de stări sau să atenuăm stările emoționale negative, putem avea mai mult succes indiferent care ne sunt obiectivele sociale.
*
Aceste patru dimensiuni ale inteligenței emoționale nu acoperă tot spectrul de abilități ce țin de perceperea și operarea cu propriile emoții și cu emoțiile celorlalți. Ele sunt însă competențe fundamentale, pe care se bazează capacitatea noastră de a trăi în armonie cu propria viață emoțională și de a ne folosi emoțiile pentru a ne adapta la un mediu tot mai solicitant și haotic.
Radu este psiholog, doctor în psihologie, consultant organizațional, antreprenor și editorul fondator al Psihoteca.