Visarea cu ochii deschiși – puntea dintre imaginar și real

Majoritatea dintre noi ne-am găsit cel puțin o dată în situația în care, deși eram „fizic” la un curs sau la o ședință plictisitoare, mintea noastră să fie la plimbare pe malul mării Egee, unde am fost vara trecută. Înainte să ne dăm seama, când ne este pronunțat numele, clipim și ne trezim în sala de clasă sau de conferințe, fără să avem habar despre ce s-a discutat. Acest fenomen este cunoscut drept visarea cu ochii deschiși, concept întâlnit în literatura de specialitate drept daydreaming.

Studiile arată că ne petrecem destul de mult timp visând cu ochii deschiși și anume, între 30-50% din timp ^{1, 2}. Dat fiind acest fapt, în acest articol explorăm ce înseamnă visarea cu ochii deschiși, identificăm avantajele și dezavantajele acestui proces mental, cum este promovat în mediul online, dar și ce este de făcut dacă este folosit în exces.

Ce înțelegem prin visarea cu ochii deschiși?

Deși inițial acest fenomen a fost identificat de Sigmund Freud ³ drept o manifestare psihopatologică a isteriei sau nevrozei, cercetările actuale definesc visarea cu ochii deschiși în mod diferit. 

Prin visarea cu ochii deschiși (eng. daydreaming) înțelegem ansamblul de gânduri care nu sunt dependente de anumiți stimuli din mediul înconjurător și nu sunt relaționate cu sarcinile ce sunt întreprinse la acel moment ⁴. 

Scurt istoric

Cele trei tipuri de vise 

Jerome Singer, în decursul a 60 de ani de studiu ^{5, 6}, a identificat trei modalități diferite în care oamenii visează cu ochii deschiși. 

1. Visele pozitiv-constructive vizează gândurile creative, ce presupun soluții inovative. Acestea permit setarea obiectivelor pe termen lung. De exemplu, ne putem imagina cum am avea succes la prezentarea unui proiect important în fața conducerii organizației din care facem parte. Această imagine ne permite atât detașarea momentană de situația prezentă cât și conștientizarea unui obiectiv dezirabil.
2. Visele disforice de vinovăție cuprind reprezentări mentale imaginative cu valențe în general negative (ex. furie, teamă, vinovăție, rușine). De exemplu, ne putem imagina cum punem capăt unei relații de prietenie de 10 ani sau cum pedepsim o persoană care ne-a greșit.
3. Controlul atențional redus presupune o formă deosebită de visat cu ochii deschiși, deoarece nu este centrată pe un anumit conținut mental specific, ci reprezintă o simplă detașare mentală de la activitatea realizată în acel moment. De exemplu, când citim un material pentru examen, e posibil ca gândurile noastre să se îndepărteze în mod spontan de subiectul despre care citim.

Abordări moderne ale viselor cu ochii deschiși 

Ultimele cercetări ⁷ vizează analizarea viselor cu ochii deschiși, înțelese cel mai adesea drept zbor al minții (eng. mind wandering), prin prisma a două dimensiuni principale:

• Plauzabilitatea surprinde cât de apropiate de realitate sunt gândurile generate (ex. una este să ne imaginăm că suntem la o lecție de echitație și alta că suntem la o lecție de zbor pe un pegas).
• Intenționalitatea determină dacă gândurile sunt unele spontane, automate sau intenționate, ghidate (ex. ne reprezentăm mental o plimbare prin pădure fără vreun scop precis sau un traseu montan real, pe care îl parcurgem mental în totalitate).

De asemenea, se iau în considerare și elemente secundare care nuanțează visele cu ochii deschiși:

• Valoarea temporală reflectă dacă gândurile sunt ancorate în trecut sau viitor (ex. vizualizăm un eveniment din trecut sau ne reprezentăm ce ne așteptăm să ni se întâmple în următoarea zi). 
• Scopul vizează posibilitatea setării unui obiectiv. (ex. planificăm mental traseul de alergat pe care îl parcurgem săptămâna viitoare).
• Focusul face diferența între gândurile centrate pe propria persoană și cele centrate pe ceilalți (ex. ne reprezentăm mental imaginea noastră sau imaginea unei persoane dragi când ne gândim la reacțiile noastre la anumite situații).
• Valența afectivă surprinde distincția dintre emoțiile pozitive și negative care pot fi generate de pe urma gândurilor (ex. ne imaginăm că suntem câștigătorii unui concurs – valență pozitivă; ne imaginăm că am pierdut un obiect valoros – valență negativă).

Prin urmare, putem vorbi de mai multe subcategorii ale acestui fenomen mental, care ar putea fi subsumate celor trei tipuri de vise identificate inițial: 

1. Simularea – gândurile deliberate, ancorate în realitate care analizează scenarii posibile de acțiune 
2. Meditația – gândurile spontane, ancorate în trecutul real sau într-un viitor realizabil
3. Prospecția – gândurile deliberate care reflectă situații care ar putea avea loc, însă nu știm cu certitudine acest lucru
4. Retrospecția – gândurile mai degrabă spontane care reflectă situații trecute
5. Fantezia – gândurile deliberate neancorate în realitate
6. Reveria – gândurile spontane, lipsite de componente reale

Cu ce ne ajută visarea cu ochii deschiși?

1. Ne ajută să găsim noi soluții pentru problemele cu care ne confruntăm, să ne setăm obiective și să ne pregătim pentru neprevăzut

S-a dovedit că visele pozitiv-constructive ⁵ sau chiar forme ale zborului mental precum meditația, pot să ne ajute să facem față problemelor cotidiene găsind soluții optime ^{8, 9}. Acest lucru se realizează prin reprezentarea mentală a mai multor scenarii de acțiune, care ne permit să testăm diverse soluții și să le alegem pe cele mai bune. De exemplu, atunci când vrem să ne planificăm o prezentare, putem să ne reprezentăm la nivel mental modul în care prezentăm anumite porțiuni de informație și cum răspundem anumitor solicitări specifice din partea auditoriului. 

De asemenea, pe baza reprezentărilor mentale, putem să simulăm anumite situații cu care urmează să ne confruntăm și, prin urmare, să fim mai pregătiți pentru acestea. Astfel,  facilităm creșterea autoeficacității, înțeleasă drept percepția personală asupra propriei capacități de a realiza o acțiune sau de a duce la bun sfârșit o sarcină specifică ¹⁰. În plus, se facilitează setarea unor obiective pe termen lung, prin posibilitatea revizualizării voluntare la nivel mental a acestora ⁵.

2. Ne sporește nivelul de creativitate

visarea cu ochii deschiși ne permite să ne detașăm de mediul înconjurător, care poate fi un factor perturbator al creației. Astfel, visarea permite o bună desfășurare a procesului de incubație creative, pe baza gândurilor spontane, mai mult sau mai puțin apropiate de realitate. Prin aceasta înțelegem acea etapă a creației în care efortul mental depus într-o anumită activitate scade, pentru a permite minții să realizeze conexiuni care nu au fost realizate anterior. Prin urmare, studiile au arătat că persoanele care s-au angajat în vise cu ochii deschiși de tip pozitiv-constructive au generat idei mai creative ^{5, 11}. 

3. Ne face să ne simțim mai puțin stresați și anxioși

Faptul că ne îndepărtăm la nivel mental de situațiile cotidiene presante, prin visarea cu ochii deschiși, ni se permite să ne detensionăm și să ne scădem nivelul de anxietate și stres ⁹. Pe baza escapismului temporar din realitatea curentă și a defocusării, reușim să ne regenerăm resursele mentale necesare funcționării cognitive. Studiile susțin în special efectele benefice ale gândurilor deliberate în diminuarea anxietății și stresului ¹². 

Când devine visarea cu ochii deschiși dezadaptativă?

Chiar dacă visarea cu ochii deschiși este un proces mental pe care îl realizăm majoritatea dintre noi și care ne ajută într-un fel sau altul să ne desfășurăm activitățile de zi cu zi, folosit în exces, acesta poate deveni disfuncțional. Deși nu este considerată o tulburare mentală în Manualul de Diagnostic și Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale (DSM-5), literatura de specialitate a supus studiului aceste manifestări și a încercat să găsească anumite cauze și tratamente.

Prin visare cu ochii deschiși în mod dezadaptativă (eng. maladaptive daydreaming) înțelegem activitatea mentală fantezistă extensivă și exagerată, care interferează cu buna desfășurare a activităților cotidiene și înlocuiește interacțiunile cu ceilalți ¹³. Aceste vise sunt declanșate adesea de stimuli din mediul înconjurător ¹⁴. 

Cu ce se deosebesc acestea de visele adaptative?

Deși majoritatea viselor cu ochii deschiși sunt plăcute, cele dezadaptative pot îngloba teme recurente indezirabile, de felul răzbunării și violenței sau dimpotrivă, să reflecte un spațiu fantastic ce conferă siguranță, în care persoana să se poată refugia de realitate. 

De regulă, când vorbim de un vis dezadaptativ identificăm faptul că persoana resimte visul ca o întreagă experiență, care acaparează de cele mai multe ori și lumea fizică, nu doar cea mentală. De asemenea, s-a demonstrat în repetate rânduri că forma aceasta de vis recurent se asociază pozitiv cu mai multe tulburări mentale ¹⁴, cum ar fi cele afective, de anxietate, OCD sau ADHD. Pe fondul ruminațiilor (gândurile obsesive recurente), putem identifica și un tipar descendent al afectivității pozitive în rândul celor cu astfel de vise ¹. Un studiu a observat faptul că mai mult de două treimi din participanții care visează cu ochii deschiși într-o formă dezadaptativă au fost cel puțin o dată la terapie și mai mult de jumătate dintre aceștia au fost diagnosticați cu cel puțin o tulburare psihiatrică ¹⁴.

Cum putem identifica persoanele care visează cu ochii deschiși în mod disfuncțional?

Pe baza descoperirilor realizate de cercetători și de recomandările oferite de specialiști, putem identifica mai mulți indicatori ai unei astfel de manifestări cognitive și comportamentale disruptive ^{14, 15, 16}: 

• Imagini mentale vii, intense și recurente, reprezentate în vise prin anumite locuri, personaje sau scenarii fantastice
• Timp îndelungat petrecut visând cu ochii deschiși (mai multe ore pe zi ¹⁴)
• Mișcări repetitive, vocalizări sau mimică a feței relaționată cu anumite imagini mentale experiențiate la acel moment
• Incapacitatea de a duce la bun sfârșit sarcinile cotidiene datorită viselor
• Visele sunt declanșate de anumite elemente din mediu precum sunete, obiecte sau persoane
• Probleme de somn ¹⁷
• Dorința intensă de a reveni în lumea fantastică a visului sau de a continua proiecția mentală a visului, odată inițiată

De ce apare această formă de visat cu ochii deschiși?

Visarea cu ochii deschiși poate deveni un important mecanism de coping utilizat pentru a face față situațiilor de viață cotidiene cauzatoare de stres, anxietate, deprimare, vinovăție, furie, rușine sau chiar pentru a combate plictiseala. Așadar, gândurile spontane sau intenționate, foarte slab ancorate în realitate, pot reprezenta un foarte valoros instrument ce facilitează evadarea temporară din realitate ¹⁵.

Reality-Shifting – mit sau realitate?

Un caz deosebit de escapism pe baza viselor cu ochii deschiși, puternic promovat în mediul online, este reprezentat de reality-shifting ^{15, 18}. Acesta se referă la capacitatea persoanelor de a transcede în anumite realități alternative ideale prin puterea gândului. Deși se promite o trecere transcedentală, de fapt, cercetătorii susțin că ar fi vorba doar de vise induse. Practica reality-shifting se bazează pe tehnici de relaxare, meditație, hipnoză și autosugestie care facilitează inducerea de vise, în mare parte, dezadaptative, prin care persoanele se angrenează la nivel mental în situații fictive. De exemplu, cel mai frecvent caz prezent în mediul online este transpunerea în universul Harry Potter, pe baza reprezentărilor mentale induse prin aceste practici. Acest trend a luat amploare în perioada pandemică, când, la nivel global, populația se confrunta cu o situație generală de amenințare și incertitudine. Astfel, multă lume căutând o formă de evadare, a ales să încerce reality-shifting. Un studiu ¹⁸ plasează reality-shifting drept o formă ușor dezadaptativă a visării cu ochii deschiși, doar în contextul în care aceasta se utilizează în mod exagerat, pe o perioadă îndelungată de timp, interferând cu activitățile zilnice ale persoanelor.

Cum putem să diminuăm efectele negative ale visării cu ochii deschiși?

Dat fiind faptul că visarea dezadaptativ nu este considerat a fi o tulburare propriu-zisă, nu există protocoale clare de tratament. Cu toate acestea, se recomandă să găsim noi strategii de a face față situațiilor stresante din viața de zi cu zi. Așadar, putem…

1. Căuta noi hobby-uri. Realizând o activitate care ne face plăcere, aceasta ne ajută să nu ne mai gândim cu groază la problemele cu care ne confruntăm în prezent. Astfel, putem să ne detașăm psihologic temporar de situație, așa cum se întâmplă și în cazul viselor.
2. Putem practica exerciții de relaxare și mindfulness. Prin aceste exerciții ghidate putem să ne îndepărtăm temporar și controlat de gândurile care ne presează și să ne detensionăm corpul, efecte ce ar putea compensa unele avantaje ale viselor cu ochii deschiși.
3. Putem să ne monitorizăm comportamentele raportate la visele cu ochii deschiși. Dacă ținem seama de frecvența și durata cu care ne angajăm în astfel de comportamente și ce resurse investim în visele cu ochii deschiși, putem controla utilizarea acestei practici în mod excesiv. În acest fel, putem evita apariția dezavantajelor și valoriza beneficiile pe care le aduce experiențierea unor astfel de trăiri psihice.
4. Putem căuta sprijin social sau ajutor de specialitate. În cazul în care simțim că pierdem controlul asupra lumii fantastice și aceasta începe să își facă loc în viața reală, interferând cu activitățile cotidiene, putem cere ajutor. Acesta poate veni, mai ales la început, din partea persoanelor dragi, care pot realiza o monitorizare a comportamentelor și să ofere sprijin emoțional. Dacă nu este de ajuns, se poate apela la un specialist în sănătate mentală, care poate dezvolta un program personalizat de intervenție.

Concluzii

Visele cu ochii deschiși sau zborul minții reprezintă ansamblul de gânduri generate spontan sau intenționat, care nu sunt legate de sarcinile ce trebuie îndeplinite la acel moment, mai mult sau mai puțin ancorate în realitate ⁴. Acestea sunt considerate a fi un proces psihic normal, pe care toată lumea îl experiențiază, mai frecvent sau mai rar pe parcursul vieții, aducând cu sine mai multe beneficii precum: creșterea capacității de planificare și setare a obiectivelor pe termen lung, sporirea șanselor de soluționare a problemelor și de generare a ideilor creative, toate acestea reducând nivelul de stres și anxietate resimțit în legătură cu anumite circumstanțe de viață ⁶. Specialiștii recomandă să nu uităm să facem distincția dintre realitate și imaginar, pentru a nu ajunge să trăim mare parte a vieții noastre în lumea viselor, fără a avea progrese reale ¹⁴, similar cu cazul persoanelor care se folosesc în exces de universul realității virtuale. De asemenea, ne este sugerat să fim atenți la conținuturile media ce vehiculează anumite fenomene pseudoștiințifice, care promit mai multe decât oferă ¹⁸. 

Referințe bibliografice

1. Killingsworth, M. A., & Gilbert, D. T. (2010). A Wandering Mind Is an Unhappy Mind. Science, 330(6006), 932–932. https://doi.org/10.1126/science.1192439
2. Franklin, M., Mrazek, M., Anderson, C., Smallwood, J., Kingstone, A., & Schooler, J. (2013). The silver lining of a mind in the clouds: Interesting musings are associated with positive mood while mind-wandering. Frontiers in Psychology, https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fpsyg.2013.00583

3. Freud, S. (1983). I. Creative Writers and Daydreaming. In I. Creative Writers and Daydreaming (pp. 19–28). Columbia University Press. https://doi.org/10.7312/kurz91842-003
4. Poerio, G. L., & Smallwood, J. (2016). Daydreaming to navigate the social world: What we know, what we don’t know, and why it matters. Social and Personality Psychology Compass, 10(11), 605–618. https://doi.org/10.1111/spc3.12288
5. McMillan, R., Kaufman, S., & Singer, J. (2013). Ode to positive constructive daydreaming. Frontiers in Psychology, 4. https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fpsyg.2013.00626
6. Singer, J. L. (1975). Navigating the stream of consciousness: Research in daydreaming and related inner experience. American Psychologist, 30, 727–738. https://doi.org/10.1037/h0076928
7. Preiss, D. D., Cosmelli, D., & Kaufman, J. C. (Eds.). (2020). Creativity and the Wandering Mind: Spontaneous and Controlled Cognition. Academic Press.
8. Kam, J. W. Y., Irving, Z. C., Mills, C., Patel, S., Gopnik, A., & Knight, R. T. (2021). Distinct electrophysiological signatures of task-unrelated and dynamic thoughts. Proceedings of the National Academy of Sciences, 118(4), e2011796118. https://doi.org/10.1073/pnas.2011796118
9. Schooler, J. W., Smallwood, J., Christoff, K., Handy, T. C., Reichle, E. D., & Sayette, M. A. (2011). Meta-awareness, perceptual decoupling and the wandering mind. Trends in Cognitive Sciences, 15(7), 319–326. https://doi.org/10.1016/j.tics.2011.05.006
10. Frank, C., Land, W. M., Popp, C., & Schack, T. (2014). Mental Representation and Mental Practice: Experimental Investigation on the Functional Links between Motor Memory and Motor Imagery. PLOS ONE, 9(4), e95175. https://doi.org/10.1371/journal.pone.0095175
11. Baird, B., Smallwood, J., Mrazek, M. D., Kam, J. W. Y., Franklin, M. S., & Schooler, J. W. (2012). Inspired by Distraction: Mind Wandering Facilitates Creative Incubation. Psychological Science, 23(10), 1117–1122. https://doi.org/10.1177/0956797612446024
12. Seli, P., Beaty, R. E., Marty-Dugas, J., & Smilek, D. (2019). Depression, anxiety, and stress and the distinction between intentional and unintentional mind wandering. Psychology of Consciousness: Theory, Research, and Practice, 6, 163–170. https://doi.org/10.1037/cns0000182
13. Somer, E. (2002). Maladaptive Daydreaming: A Qualitative Inquiry. Journal of Contemporary Psychotherapy, 32(2), 197–212. https://doi.org/10.1023/A:1020597026919
14. Soffer-Dudek, N., & Somer, E. (2018). Trapped in a Daydream: Daily Elevations in Maladaptive Daydreaming Are Associated With Daily Psychopathological Symptoms. Frontiers in Psychiatry, 9. https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fpsyt.2018.00194
15. Rana, S., & Vyas, M. (2022). Maladaptive Daydreaming—Overview. 10, 370–375.
16. Maladaptive Daydreaming. (2021, April 30). Sleep Foundation.
17. Marcusson-Clavertz, D., West, M., Kjell, O. N. E., & Somer, E. (2019). A daily diary study on maladaptive daydreaming, mind wandering, and sleep disturbances: Examining within-person and between-persons relations. PloS One, 14(11), e0225529. https://doi.org/10.1371/journal.pone.0225529
18. Somer, E., Cardeña, E., Catelan, R. F., & Soffer-Dudek, N. (2021). Reality shifting: Psychological features of an emergent online daydreaming culture. Current Psychology. https://doi.org/10.1007/s12144-021-02439-3