Dependența de internet: ce este și ce putem face?

Dependența de internet apare atunci când simți că nu poți trăi fără internet, nu te simți comod în absența acestuia, indiferent de ce altceva ai încerca să faci. Se manifestă prin preocupări excesive sau cu greu controlate, impulsuri sau alte comportamente legate de folosirea internetului, care ne afectează starea de bine sau ne cauzează distres¹.

Dependența de internet este considerată de specialiști o problemă semnificativă, care ne poate afecta nu numai la nivel psihic, cât și fizic. Cu toate acestea, în manualele psihiatrice nu este recunoscută ca o tulburare specifică. Deși simptomele sunt similare, de exemplu, cu cele specifice jocului patologic de noroc, încă se dezbate introducerea tulburării acesteia în manualele de diagnostic.

În ciuda faptului că nu este considerată o tulburare de sine stătătoare, dependența de internet este asociată cu depresia și alte tulburări afective². Astfel, unii cercetători o consideră un simptom incipient al unor alte probleme psihologice și  psihiatrice³.

Cum putem detecta dependența de internet?

Trebuie să avem în vedere diferența dintre dependența de internet și preocuparea obișnuită pentru activități online. Atâta timp cât viața socială, familială sau academică nu sunt afectate, iar starea psihică a individului este neschimbată în aceste medii, nu ar trebui să ne facem prea multe griji. Însă, dacă acestea sunt afectate, trebuie să acordăm o atenție sporită persoanei respective, fie că e vorba de un prieten, un coleg sau de un copil.

Manifestările includ schimbări vizibile în emoții sau dispoziție, o preocupare profundă sau nevoia puternică de avea cât mai mult timp petrecut în mediul digital. Mai mult, pot apărea simptome de sevraj în cazul deconectării de internet și nevoia de a continua comportamentul, în ciuda conflictelor în familie. Toate acestea au un impact semnificativ asupra vieții sociale și/sau academice a individului. Astfel, trebuie să inițiem discuții deschise cu acesta, cu multă răbdare, atenție și grijă, pentru a-l înțelege mai bine.

Schimbările de dispoziție pot apărea din mai multe cauze și în mai multe contexte. Astfel, este important ca aceste simptome să apară ca urmare a utilizării excesive a internetului, pentru ca acesta să fie una dintre cauzele modificării lui comportamentale. De cele mai multe ori, este foarte greu să vedem clar această relație, dar trebuie să știm că poate fi unul dintre factorii cauzali majori. 

Cum apare dependența de internet?

Mai mulți cercetători sunt de părere că dependența de internet este o strategie de adaptare la stresul perceput din viața de zi cu zi³. Astfel, cineva poate folosi internetul pentru a obține o stare de bine pe care nu o percepe și în alte medii. Lipsa percepției unui alt mediu sigur, pe lângă cel online, duce la iritabilitate în lipsa acestuia, pe care îl consideră predictibil și îi aduce satisfacție într-un fel sau altul.

Poate apărea și din dorința de a evita sentimentele negative de tristețe din viața de zi cu zi, ca o formă de evadare.

Unii adolescenți au declarat că folosesc chaturile online pentru ca-și dezvolta abilitățile de comunicare și pentru că obțin o formă de suport social/ dezvoltă relații pe care le-ar obține cu mai mult efort în realitate⁴. Astfel, în mediul online tânărul se simte mai acceptat, comparativ cu felul în care se simte în comunitatea de la școală, unde poate fi exclus de colegi.

Mai mult, în cadrul jocurilor video acesta percepe câștiguri ce pot fi intangibile în mediul său social sau școlar. Deseori, apar foarte multe laude și încurajări de la ceilalți jucători. În acest fel, jucătorii devin foarte motivați să rămână în mediul online⁵. Companiile de media folosesc nenumărate tactici pentru a ne menține cât mai activi în mediul online, căci traficul mare duce la creșteri ale profitului. Acest lucru se întâmplă nu numai în cazul jocurilor video, cât și în modul de formatare a aplicațiilor de social media. Aceste tactici sunt de înțeles, însă îi pot afecta pe cei mai vulnerabili dintre noi.

Cum putem ajuta?

Cel mai important este să oferim suport persoanei în cauză și acceptare necondiționată, fiind conștienți, totodată, de limitele noastre. Putem să-i recomandăm alternative, precum alte activități ce-i făceau plăcere înainte. Îi putem propune câteva activități specifice pe care să le planificăm împreună. Câteva exemple ar putea fi organizarea unei seri de filme cu câțiva prieteni comuni sau o ieșire în oraș la un restaurant nou. Totuși, în unele cazuri, este nevoie de o intervenție din partea unui profesionist. Astfel, o recomandare înspre un specialist poate fi cel mai bun lucru pe care îl putem face. 

Orice fel de intervenție ce se pretează pe nevoile persoanei poate ajuta, iar una dintre acestea este terapia comportamentală. Conform unei metaanalize din 2013, atât psihoterapia, cât și tratamentul farmacologic sunt eficiente în tratarea dependenței de internet. Dintre toate metodele terapeutice, rezultatele erau similare în reducerea timpului petrecut pe internet, dar și în reducerea simptomelor depresive. Terapia cognitiv-comportamentală a avut cele mai bune rezultate⁶.

O altă recomandare este conștientizarea comportamentului și emoțiilor de către persoana în cauză. În funcție de maniera în care este conștientă de problemă, aceasta poate încerca să-și monitorizeze comportamentul. Poate observa atât frecvența comportamentului, cât și emoțiile care-l duc la comportamentul respectiv⁷. Cu pași mici, dar siguri, va putea ieși din zona de confort spre alte medii care să-i aducă satisfacție.

Concluzii

Este important să venim înspre persoanele care se confruntă cu dependența de internet dintr-un loc marcat de compasiune și grijă autentică. Vrem să le inspirăm încredere și să nu ne ferim de vulnerabilitatea lor, astfel încât atunci când doresc să se deschidă, e bine să le fim aproape și să-i ajutăm să-și identifice emoțiile.

Dacă ți se pare că și tu te confrunți cu dependența de internet, încearcă să reflectezi asupra acestui lucru și începe cu pași mărunți. Câteodată, poate fi înspăimântător să explorezi anumite gânduri. De aceea, încearcă să o faci într-un mediu în care te simți în siguranță, cu cineva care-ți oferă sprijin și suport. 

Nu în ultimul rând, cel mai important este să fim sinceri cu noi înșine. Simpla identificare a problemei presupune mult curaj. Din acest punct, cu puțină perseverență, poți să urmărești gândurile și emoțiile care conduc spre comportamentele pe care vrei să le înlocuiești, astfel încât să te simți din nou liniștit.

Referințe:

1. Shaw M, Black DW. Internet addiction: definition, assessment, epidemiology and clinical management. CNS Drugs. 2008;22(5):353-65. doi: 10.2165/00023210-200822050-00001. PMID: 18399706. 
2. Ho, R.C., Zhang, M.W., Tsang, T.Y. et al. The association between internet addiction and psychiatric co-morbidity: a meta-analysis. BMC Psychiatry 14, 183 (2014). https://doi.org/10.1186/1471-244X-14-183
3. Weinstein, A., & Lejoyeux, M. (2010). Internet Addiction or Excessive Internet Use. In The American Journal of Drug and Alcohol Abuse (Vol. 36, Issue 5, pp. 277–283). Informa UK Limited. https://doi.org/10.3109/00952990.2010.491880
4. Campbell AJ, Cumming SR, Hughes I. Internet use by the socially fearful: Addiction or therapy? Cyberpsychol Behav 2006; 9(1):69–8
5. Kuss, D. (2013). Internet gaming addiction: current perspectives. In Psychology Research and Behavior Management (p. 125). Informa UK Limited. https://doi.org/10.2147/prbm.s39476
6. Winkler, A., Dörsing, B., Rief, W., Shen, Y., & Glombiewski, J. A. (2013). Treatment of internet addiction: A meta-analysis. In Clinical Psychology Review (Vol. 33, Issue 2, pp. 317–329). Elsevier BV. https://doi.org/10.1016/j.cpr.2012.12.005.
7. Huang, X., Li, M., & Tao, R. (2010). Treatment of Internet Addiction. In Current Psychiatry Reports (Vol. 12, Issue 5, pp. 462–470). Springer Science and Business Media LLC. https://doi.org/10.1007/s11920-010-0147-1
8. Brand, M., Kalbe, E., Labudda, K., Fujiwara, E., Kessler, J., & Markowitsch, H. J. (2005). Decision-making impairments in patients with pathological gambling. Psychiatry Research, 133(1), 91–99. doi:10.1016/j.psychres.2004.10.003 
9. Goodie, A. S., & Fortune, E. E. (2013). Measuring cognitive distortions in pathological gambling: Review and meta-analyses. Psychology of Addictive Behaviors, 27(3), 730–743. doi:10.1037/a0031892 
10. Daria J. Kuss, Mark D. Griffiths, Jens F. Binder, Internet addiction in students: Prevalence and risk factors, Computers in Human Behavior, Volume 29, Issue 3, 2013, Pages 959-966, ISSN 0747-5632