Războiul împotriva drogurilor: de ce nu poate fi câștigat și care e alternativa

Războiul împotriva drogurilor este o sintagmă frecvent folosită în vest și se referă la încercarea de a opri consumul de droguri prin forță și pedepse aplicate tuturor celor implicați, inclusiv asupra consumatorilor. Acesta a apărut în anii ‘60, când Richard Nixon a declarat consumul drogurilor ca fiind ”principalul inamic public” al Statelor Unite ale Americii, urmând o serie riguroasă de restricții în acest sens.

Cu toate că sună ca și cum ar avea un potențial de a ajuta lumea, este un obiectiv utopic să oprim total consumul de droguri, indiferent cât de tare am orienta forțele de atac spre a opri producția și implicit consumul de droguri. De ce? Sunt câteva motive care sugerează din punct de vedere istoric ”pierderea” acestui război antidrog.

În primul rând, perspectiva blocării producției de droguri nu a luat în considerare dimensiunea economică, sau, altfel spus perspectiva costuri-beneficii a războiului împotriva drogurilor (Sweet, 2009, p. 233): scăderea disponibilității/ofertei duce la creșterea cererii, implicit a prețului și a profiturilor pe piața neagră. Mai precis, dacă un bun este dorit, iar oferta scade, e normal să crească prețul. Dacă prețul este mai mare, persoanele dependente vor sărăci mai repede și mai ușor, iar sărăcia este una dintre cauzele principale ale consumului de droguri. Prin urmare, se creează un cerc vicios unde droguri scumpe duc la agravarea sărăciei care duce la consumul de droguri mai ieftine, mai tari, mai periculoase.

În al doilea rând, e important să ne uităm la ce efecte sociale poate avea asupra consumatorilor orientarea ostilă împotriva drogurilor. Aici e vorba despre planurile importante din viața omului: familia, prietenii, locul de muncă, școala. Afectarea acestor planuri vine drept consecință a incriminării consumului sub mai multe feluri:

  • stigmatizarea persoanelor și îndepărtarea acestora poate duce la pierderea sprijinului celor dragi, scăderea stimei de sine, evitarea tratamentului, întreținerea consumului, subiect pe care l-am cuprins pe larg în alt articol, orientat pe alcoolism;
  • autostigmatizarea și rușinea pot îngreuna procesul revenirii, ele venind odată cu înjosirea consumatorilor sau îndepărtarea celor dragi de aceștia.
  • consumatorii care au fost incriminați pot avea dificultăți în găsirea sau păstrarea unui loc de muncă. Când îi pedepsim pentru ce fac, punem bariere între ”dependenți” și ”restul”. Acest lucru duce la îndepărtarea de scopurile sau succesul în viață, care susține cercul vicios al consumului. 

Ce avem de învățat din toate acestea? Cu toate că instinctul ar fi să pedepsim anumite comportamente pentru a reduce cât de des apar, se pare dependențele nu funcționează la fel – ele pot fi chiar susținute și întărite de o încercare de a bloca accesul la droguri. Este ideal să vedem o societate fără droguri, însă încercările istorice la a face asta ne spun că nu funcționează, și mai are și costuri mari – pentru banii care vor trebui investiți înspre sistemul de justiție și încarcerare, dar și pentru oamenii care sunt la risc de dependențe. 

În final, ar mai fi o lecție pe care am putea să o învățăm de la alte state, care au mers pe o altă direcție – harm reduction – de a reduce posibilele daune pe care le-ar avea consumul, de a investi fonduri în asistența socială, medicală și psihologică, precum și program de consiliere ale persoanelor aflate la risc. Într-un articol viitor voi detalia principiile din spatele harm reduction, și de ce funcționează acesta ca alternativă la războiul împotriva drogurilor.

Doar pentru a clarifica, nu există un război împotriva drogurilor, ci un război împotriva dependenților de droguri.

Dr. Gabor Maté

Surse bibliografice: 

Comerford, A. W. (1999). Work dysfunction and addiction: Common roots. Journal of Substance Abuse Treatment, 16(3), 247-253.

Luoma, J. B., Twohig, M. P., Waltz, T., Hayes, S. C., Roget, N., Padilla, M., & Fisher, G. (2007). An investigation of stigma in individuals receiving treatment for substance abuse. Addictive behaviors, 32(7), 1331-1346.

McGaffin, B. J., Lyons, G. C., & Deane, F. P. (2013). Self-forgiveness, shame, and guilt in recovery from drug and alcohol problems. Substance abuse, 34(4), 396-404.

Sweet, R. W. (2009). Will Money Talk: The Case for a Comprehensive Cost-Benefit Analysis of the War on Drugs. Stan. L. & Pol’y Rev., 20, 229.

Count the Costs: 50 years of the war on drugs

The Human Rights Foundation – The Costs and Consequences of the War on Drugs Report

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.