Cum afectează rețelele de socializare sănătatea psihică a adolescenților?

Începând cu anii 2000, lumea în care trăim s-a bucurat de o puternică digitalizare. Statisticile arată că în 2018, 42% din populația lumii utiliza rețele de socializare, iar numerele sunt într-o continuă creștere. Acum, când circumstanțele ne obligă să folosim tehnologia drept principala sursă de comunicare, suntem din ce în ce mai anxioși, mai iritabili și mai obosiți, fără a putea, de cele mai multe ori, să punem degetul pe motivul concret. Ei bine, studiile indică o corelație pozitivă între frecvența utilizării rețelelor de socializare și problemele de sănătate mintală.

Ce mă face mai vulnerabil la expunerea la rețele de socializare, ca adolescent?

Printre efectele negative ale utilizării excesive a rețelelor de socializare se numără agresivitatea, izolarea socială, singurătatea, obezitatea, tulburările de somn și degradarea relațiilor cu ceilalți. Studiile arată că în jur de 19,8% din adolescenți se confruntă cu dependența de social media (Ko et al., 2018). Cum se explică această vulnerabilitate crescută în perioada adolescenței?

În primul rând, în această etapă a dezvoltării, stima noastră de sine este extrem de fragilă. Căutăm activ validarea celorlalți, în special a grupului de covârstnici, care câștigă teren la nivelul importanței în modelarea identității, stării de bine și a stimei de sine (Nesi et al., 2015). În acest sens, rețelele de socializare constituie cadrul ideal, întrucât ne oferă acces la modele pe care le putem urma, dar și la feedback instant, prin fiecare Like sau comentariu adunat.

În al doilea rând, această vulnerabilitate poate fi explicată și de o asincronie în dezvoltarea anumitor regiuni cerebrale. În adolescență, nucleul accumbens, componentă limbică implicată în procesarea recompenselor și responsabilă pentru răspunsurile comportamentale impulsive, atinge maturitatea. Cortexul prefrontal, pe de altă parte, ”vocea rațiunii”, este încă în dezvoltare (Casey et al., 2008). De aceea, în adolescență, suntem mult mai sensibili la recompense (în acest caz, aprecierile și atenția primită) și nu mai luăm în calcul potențialele riscuri implicate (de exemplu, faptul că împărtășim datele noastre personale unor persoane necunoscute).

Social media- dependența unei lumi moderne

Cercetările arată că atât comportamentul, cât și reacțiile neurobiologice determinate de abuzul de rețele de socializare, se aseamănă cu cele întâlnite în cazul dependenței de droguri, alcool sau jocuri de noroc.

Pentru a înțelege mai bine mecanismele implicate ne vom îndrepta atenția asupra dopaminei, neurotransmițătorul asociat cu resimțirea plăcerii, dar nu numai. Dopamina, printre altele, este responsabilă de senzația trăită atunci când realizăm o acțiune dezirabilă, precum consumul dulciurilor. În contextul utilizării rețelelor de socializare, ea este secretată atunci când o postare de pe Internet ne este apreciată. Senzația plăcută resimțită în urma realizării comportamentului ne face să dorim să îl repetăm, știind că acțiunea va fi urmată de recompensă. După câteva repetiții, creierul nostru învață asocierea, ajungând să secrete dopamină chiar înaintea recompensei (Macït et al., 2018). Deci, simțim plăcerea încă de când punem mâna pe telefon, înainte de a vedea propriu-zis notificările. Problema este că, în timp, creierul se va mulțumi cu cantități din ce în ce mai mari de dopamină, apărând nevoia tot mai urgentă de a ne verifica rețelele de socializare. Excesul de dopamină provenit din această buclă de feedback pozitiv este sursa problemelor enumerate.

Efectele rețelelor de socializare asupra sănătății psihice

Simptomele depresive constituie una din problemele majore relaționate cu utilizarea excesivă a rețelelor de socializare. Studiile indică o asociere pozitivă între apelul la Internet pentru comparația socială și stima de sine scăzută și dispoziția depresivă (Vidal et al., 2020).  Dorința de a ne compara cu alții, în special cu cei pe care îi percepem drept similari cu noi, este ceva nativ și firesc. Însă, problema apare atunci când ajungem să o facem continuu.

Adolescentul tipic petrece în jur de șapte ore pe social media, zilnic (Nesi et al., 2015). În acest timp, el poate fi expus continuu la conținuturi ce surprind momentele deosebite din zilele celor pe care-i urmărește pe rețelele de socializare și mai puțin momentele lor dificile. Acest fenomen, prin care ni se dă falsa impresie că viețile celorlalți sunt mult mai bune decât a noastră, se numește ”highlight reel” și este unul din principalii vinovați pentru scăderea bunăstării psihologice, în contextul utilizării Internetului (Steers et al., 2014).

Utilizarea rețelelor de socializare înainte de culcare se asociază cu o calitate precară a somnului(Woods et al., 2016). Unul din posibilele mecanisme explicative este dereglarea secreției de melatonină, cauzată de expunerea la lumina albastră a ecranelor. Melatonina, supranumită și ”hormonul somnului”, este produsă la nivelul creierului atunci când suntem în întuneric, și semnalează organismului că este timpul să intre în starea de somn. Însă, secreția acesteia este inhibată atunci când ne expunem la lumina albastră a ecranelor digitale, înainte de culcare (Harvard Health website).

O altă posibilă explicație pentru utilizarea excesivă a rețelelor de socializare este fenomenul ”fear of missing out”. Adolescenții puternic implicați în lumea digitală pot experienția neliniște când sunt deconectați, gândindu-se la postările și mesajele pe care le ratează și simțind nevoia de a răspunde acestora imediat. Aceste frământări pot duce atât la dificultăți de adormire, cât și la un somn întrerupt și neodihnitor.

Agresivitatea este o altă problemă identificată în rândul acestor adolescenți (Ko et al., 2009). Manifestările violente tind să fie mai răspândite la băieți atât în contextul online, cum ar fi implicarea în certuri și ”flaming” pe rețelele de socializare, cât și în interacțiunile față în față. O potențială explicație poate fi procesul de deindividualizarea produsă în contextul online, alături de anonimitatea permisă de acesta. Conștiința de sine, sentimentele precum rușinea și vinovăția pot fi semnificativ inhibate, ducând mai apoi la comportamente similare celor antisociale. Practicate constant, agresivitatea și ostilitatea manifestate online se pot extinde dincolo de mediul virtual, în interacțiunile fizice.

Concluzii

Ar fi absurd și iluzoriu să pretindem că rețelele de socializare nu sunt o componentă indispensabilă a vieții cotidiene, cu atât mai mult făcând referire la contextul actual, cel al pandemiei. În ultimul an, ele au fost principalul instrument care ne-a adus mai aproape de cei dragi. Așadar, este important de subliniat faptul că rețelele de socializare nu sunt per se dăunătoare, ci totul depinde de felul și de măsura în care le utilizăm. Iar, dacă le utilizăm în moduri nepotrivite, acestea se pot asocia cu dezvoltarea unor probleme semnificative, precum depresia, calitatea precară a somnului sau agresivitatea.

Bibliografie

  • Casey, B. J., Getz, S., & Galvan, A. (2008). The adolescent brain. Developmental review, 28(1), 62-77.
  • Harvard Health website. Blue light has a dark side
  • Ko, C. H., Yen, J. Y., Liu, S. C., Huang, C. F., & Yen, C. F. (2009). The associations between aggressive behaviors and Internet addiction and online activities in adolescents. Journal of Adolescent Health, 44(6), 598-605.
  • Macït, H. B., Macït, G., & Güngör, O. (2018). A research on social media addiction and dopamine driven feedback. Mehmet Akif Ersoy Üniversitesi İktisadi ve İdari Bilimler Fakültesi Dergisi, 5(3), 882-897.
  • Nesi, J., & Prinstein, M. J. (2015). Using social media for social comparison and feedback-seeking: Gender and popularity moderate associations with depressive symptoms. Journal of abnormal child psychology, 43(8), 1427-1438.
  • Steers, M. L. N., Wickham, R. E., & Acitelli, L. K. (2014). Seeing everyone else’s highlight reels: How Facebook usage is linked to depressive symptoms. Journal of Social and Clinical Psychology, 33(8), 701-731.
  • Woods, H. C., & Scott, H. (2016). # Sleepyteens: Social media use in adolescence is associated with poor sleep quality, anxiety, depression and low self-esteem. Journal of adolescence, 51, 41-49.
  • Vidal, C., Lhaksampa, T., Miller, L., & Platt, R. (2020). Social media use and depression in adolescents: a scoping review. International Review of Psychiatry, 32(3), 235-253.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

ro_RORO_RO