Ne ajută sau nu operațiile estetice să ne simțim mai bine în propriul corp?

Operațiile estetice au devenit din ce în ce mai populare în ultima vreme, fiind folosite în principal ca metodă de îmbunătățire a aspectului fizic. Femeile, în special, par să apeleze la ele mai des decât bărbații. Aprecierea față de propriul corp, influența primită din media, dar și greutatea corporală pot să prezică luarea în considerare a efectuării unei operații estetice. Persoanele care apelează la operațiile estetice nu se axează doar pe „succesul” operației, ci urmăresc și să se simtă satisfăcuți mental și emoțional – lucru pe care ar putea să le-o aducă operația, alături de îmbunătățiri în ceea ce privește atractivitatea fizică (așa cum este creată de fiecare dintre ei)[1].

Ce efecte au operațiile estetice asupra calității vieții?

În principal, calitatea vieții se referă la starea persoanei în diferite arii ale vieții (pe plan social, fizic, psihologic și spiritual). Persoanele care apelează la operațiile estetice par să aibă un nivel mai mare de stres decât restul persoanelor, care pare să scadă odată ce persoana a trecut prin operație. Același studiu ilustrează faptul că, deși nu apar îmbunătățiri în relațiile sociale sau familiale după operație, persoanele par să se simtă mai sănătoase și mai satisfăcute cu modul în care arată[2].

Standarde de frumusețe

Mediul în care ne aflăm poate influența ce crede o persoană despre ce anume e atractiv și ce nu e atractiv, iar idealurile de frumusețe se regăsesc peste tot și sunt transmise prin cultură, părinți, prieteni sau media. Atunci când o persoană crede că aceste standarde trebuie atinse, însă nu reușește să ajungă la ele, poate dezvolta insatisfacție față de propriul corp sau de modul în care arată.

Rețelele de socializare, prezente constant în viața tinerilor, sunt alt factor care poate să influențeze dorința de a atinge un anumit standard în frumusețe. Unele din ele, cum ar fi Instagram, se bazează preponderent pe conținutul vizual – pe imaginile pe care persoanele le postează. Având în vedere aceste lucruri, în unele cazuri putem fi determinați să ajustăm modul în care imaginile arată. În cazuri extreme pot fi o influență asupra alegerii de a recurge la operațiile estetice. Persoanele care folosesc mai frecvent social media și care nu sunt satisfăcute cu modul în care arată au o probabilitate mai mare de a recurge la operații estetice[3]. Chiar și emisiunile prezentate la TV care sunt relaționate cu operațiile estetice pot să influențeze oamenii să recurgă la o astfel de modalitate de creștere a atractivității fizice percepute.

Tulburarea dismorfică corporală

În principal, oamenii care suferă de tulburarea dismorfică corporală se centrează pe un detaliu din aspectul lor fizic, care nu este atât de evident pentru ceilalți și pe care îl consideră un „defect”. Din cauza acestui defect pe care o persoană crede că îl are, ea poate să își verifice și reverifice aspectul în oglindă sau să încerce să elimine acel defect (prin ciupirea pielii, de exemplu). De asemenea, poate să recurgă la a se compara cu celelalte persoane în legătură cu aspectul fizic. Aceste lucruri se fac pentru a-și putea reduce îngrijorările legate de atractivitatea fizică. Acțiunile pe care le fac pot să aibă un impact mare asupra vieții lor de zi cu zi, în diferite domenii, cum ar fi familia, școala, locul de muncă sau mediul social (grupurile de prieteni). De asemenea, defectul poate fi exagerat, persoanele crezând că arată chiar „ca un monstru” din cauza acelei trăsături pe care o consideră respingătoare. Această tulburare poate să apară adesea împreună cu alte boli mintale, cum ar fi depresia, tulburarea obsesiv-compulsivă sau tulburările alimentare.

Satisfacția cu propriul corp: oamenii cu tulburare dismorfică corporală vs. oamenii fără

Multe dintre persoanele care suferă de o astfel de tulburare și prezintă o insatisfacție crescută cu propriul corp recurg la operațiile estetice. În consecință, deși partea corpului de care erau nemulțumiți este modificată sau mărimea ei este redusă (în cazul operațiilor la nas, de exemplu), persoanele vor avea în continuare o imagine negativă despre propria persoană. Pacienții care apelează la operațiile estetice prezintă mai adesea tulburare dismorfică corporală decât pacienții care apelează la alte servicii medicale, cum ar fi dermatologia. De asemenea, această tulburare este întâlnită mai des la femei decât la bărbați[4]. Înainte să se recurgă la operația estetică, ar fi esențial să se consulte cu un specialist pentru ca persoana să poată să își gestioneze și modifice gândurile negative despre sine.

Există însă și anumite consecințe pozitive ale operațiilor: pot să aducă beneficii în desfășurarea activităților în cazul anumitor oameni[5]. De asemenea, în ceea ce privește calitatea vieții, acest tip de operații pare să aibă efecte pozitive în ceea ce privește atractivitatea percepută (cât de atractivi credem noi că suntem) și sănătatea (în sensul că ne ajută să ne simțim mai sănătoși). Pentru satisfacția generală cu viața nu s-a identificat existența anumitor îmbunătățiri[6].

Concluzii

În concluzie, observăm că dorința de a apela la operațiile estetice este influențată de mai mulți factori, printre care: media (și social media), emisiunile televizate care au ca și temă operațiile estetice, aprecierea față de propriul corp și greutatea.

Există și anumite beneficii care apar după realizarea operației. În cazul în care persoana are un defect real, care îi afectează relațiile sociale sau capacitatea de a-și desfășura activitățile de zi cu zi, operațiile estetice pot să aducă satisfacție cu propriul corp și sentimentul de a fi mai sănătos. Totuși, dacă la baza dorinței de a realiza operația stă un „defect” închipuit, minim sau care poate fi exagerat de o persoană care suferă de tulburarea dismorfică corporală, apelarea la operațiile estetice s-ar putea să îi facă mai mult rău. Ar putea ca după, în loc să fie mulțumită de modul în care a decurs operația, să exagereze modul în care acel defect s-a transformat. Aici, problema nu constă în aspectul fizic obiectiv și atractivitate, ci în felul în care persoana se percepe pe sine, respectiv modul în care își vede propriile trăsături. Așadar, înainte să apeleze la operațiile estetice, persoana ar putea să caute ajutor din partea unui psiholog pentru a putea să lucreze cu gândurile negative despre sine și pentru a se asigura că dorința de a face acea operație îi va aduce beneficii, deci nu va avea efecte negative.

Surse:

  1. Swarmi, V. (2009). Body appreciation, media influence, and weight status predict consideration of cosmetic surgery among female undergraduates. Body Image, 315-317.
  2. Papadopulos, N. A., Kovacs, L., Krammer, S., Herschbach, P., Henrich, G., & Biemer, E. (2007). Quality of life following aesthetic plastic surgery: a prospective study. Journal of Plastic, Reconstructive & Aesthetic Surgery, 915-921.
  3. Walker, C. E., Krumhuber, E. G., Dayan, S., & Furnham, A. (2019). Effects of social media use on desire for cosmetic surgery among young women. Current Psychology. doi:https://doi.org/10.1007/s12144-019-00282-1
  4. Ribeiro, R. V. (2017). Prevalence of Body Dysmorphic Disorder in Plastic Surgery and Dermatology Patients: A Systematic Review with Meta-Analysis. Aesthetic Plastic Surgery, 964–970.
  5. Shridharani, S. M., Magarakis, M., Manson, P. N., & Rodriguez, E. D. (2010). Psychology of Plastic and Reconstructive Surgery: A Systematic Clinical Review. Plastic and Reconstructive Surgery, 2243-2251.
  6. Papadopulos, N. A., Kovacs, L., Krammer, S., Herschbach, P., Henrich, G., & Biemer, E. (2007). Quality of life following aesthetic plastic surgery: a prospective study. Journal of Plastic, Reconstructive & Aesthetic Surgery, 915-921

Imagini: unsplash.com1

Perfecționism Previous post Perfecționismul și cum poate fi gestionat
Conflicte Next post Cum pot fi gestionate eficient conflictele în cuplu?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.