De ce trebuie să începi să joci șah chiar acum

De multe ori se întâmplă ca, mergând în parc, să observ oameni de toate vârstele jucând liniștiți șah. Mă întreb ce este atât de fascinant la un asemenea joc, ca toată lumea să lase prejudecățile la o parte și să se bucure împreună. Ce face ca acest joc să unească generații și naționalități, să fie prezent în numeroase culturi ale lumii și să stârnească încă interes după atâtea sute de ani? Eu îl percep ca pe un strigăt al sinelui, în dorința unei relaxări și a găsirii unei oaze de liniște, într-un context cât mai divers.

Studiile științifice arată că șahul este benefic sănătății mentale, aducând contribuții în dezvoltarea socio-emoțională și intelectuală, dar și în susținerea proceselor creative (Ayperi, 2016; Joseph, et al., 2021). De asemenea, șahul s-a dovedit a fi eficient în abordările psihoterapeutice, diminuând simptomele anumitor tulburări (Mohammad Nour ElDaou & El-Shamieh, 2015). În acest articol îmi propun să-ți prezint motivele care, probabil, te vor face să iei în considerare achiziționarea unei table de șah și să transformi această activitate într-un hobby.

Șahul contribuie la dezvoltarea socio-emoțională și intelectuală a copiilor

În urma unei cercetări, s-a constatat că pregătirea îndelungată a copiilor în domeniul șahului (lecții teoretice, probleme de șah și jocuri efective) contribuie la creșterea stimei de sine, autoeficacității și la diminuarea anxietății sociale (Jianguo et al., 2019). Stima de sine poate fi definită drept valoarea percepută a unei persoane asupra sinelui, stând la baza imaginii de sine și hrănind nevoia fundamentală de apreciere față de propria persoană (Orth & Robins, 2014). Autoeficacitatea se referă la percepția asupra propriului potențial și a posibilităților de exprimare a acestuia în context social și profesional. Așadar, atât stima de sine, cât și autoeficacitatea, stau la baza bunăstării persoanei și au un impact semnificativ asupra desfășurării activităților cotidiene și îndeplinirii sarcinilor în mod calitativ. Faptul că șahul își pune amprenta asupra acestora, nu ne pot face decât să încurajăm implementarea programelor de șah în școli, pentru copii, dar și în alte contexte sociale, pentru doritorii de toate vârstele, în vederea creșterii calității vieții pe termen lung. 

Dar de ce să joace un copil șah și nu un sport precum fotbalul? Acela nu dezvoltă stima de sine? Răspunsul îl primim de la o echipă de cercetători din Spania, care au urmărit comparativ elevi care erau înscriși în cluburi de șah și elevi înscriși în cluburi de fotbal și baschet. Rezultatele arată faptul că atât elevii care practicau sporturi, cât și cei care jucau șah au înregistrat îmbunătățiri ale abilităților sociale (sentimentele de autocompătimire, pedepsire, tristețe și anxietate s-au redus). Cu toate acestea, diferențele apar în cadrul abilităților cognitive. Elevii care practicau șah și-au îmbunătățit capacitatea de rezolvare a problemelor și adaptabilitatea la situații noi (Aciego et al., 2012).

Alt studiu dovedește faptul că jucătorii de șah au abilități de planificare și de analizare mult mai dezvoltate față de cei care nu practică „sportul minții”, în urma desfășurării unor teste psihometrice (ex. Tower of London, Raven) (Unterrainer et al., 2006). De asemenea, s-au înregistrat îmbunătățiri ale abilităților de citire la copiii jucători de șah (Margulies, 1991; Gobet & Campitelli, 2006).

Atât abilitățile cognitive, cât și cele sociale sunt necesare în vederea adaptării la contextul social în continuă schimbare. Cu cât aceste abilități sunt utilizate mai frecvent, cu atât cresc șansele unor performanțe excepționale în diverse domenii și contexte. Așadar, șahul poate fi considerat o activitate care pregătește copiii pentru viață, atât sub aspect profesional, cât și social.

Șahul sporește creativitatea

Creativitatea reprezintă abilitatea de a produce conținuturi și idei valoroase și deosebite (Hennessey & Amabile, 2010). Cercetătorii din Turcia și India au studiat impactul unui program extrașcolar de șah asupra gândirii divergente a copiilor de 5-6 ani. Gândirea divergentă este acea abilitate cognitivă de a produce idei originale cu potențial valoros în anumite contexte. Rezultatele arată că micuții care au beneficiat de program, comparativ cu cei din grupul de control, care nu au participat la cursurile de șah, au scoruri mai ridicate la testele de creativitate și implicit, înregistrează o utilizare mult mai frecventă a gândirii divergente și o dezvoltare mult mai accentuată a acesteia (Ayperi, 2016; Joseph, et al., 2021).

În studiul lui Ayperi (2016), creativitatea a fost evaluată pe baza Testului de Creativitate Wallach-Kogan, care vizează numirea a cât mai multe cuvinte specifice unei anumite tematici. Scorurile de creativitate obținute fac referire la fluență (numărul de răspunsuri), flexibilitate (numărul de clase de cuvinte menționate; ex. copaci – pin, brad molid și anotimpuri – toamnă, iarnă, vară), originalitate, elaborare (detaliile aduse răspunsurilor). Așadar, gândirea creativă permite o mai bună performanță în sarcinile cotidiene, facilitând generarea de idei și soluții  neobișnuite, dar de cele mai multe ori, valoroase.

Șahul în psihoterapie…

1.  Poate fi benefic în gestionarea atacurilor de panică  

Atacurile de panică, conform DSM-V, reprezintă apariția bruscă a unei frici intense sau a unui disconfort intens care atinge un punct culminant în decurs de câteva minute. Printre simptomele sale se numără bătăile puternice ale inimii (palpitații), durerile în piept, slăbiciunea asociată cu senzație de leșin, dificultățile în respirație și tremurăturile musculare. 

Un studiu de caz din 2017 arată că practicarea frecventă de șah scade frecvența atacurilor de panică sau chiar le elimină. Un număr de voluntari diagnosticați cu tulburare de stres post-traumatic au înregistrat diminuări substanțiale ale atacurilor de panică, în urma jocurilor de șah pe telefon. Este interesant de observat accesibilitatea acestei metode de diminuare a distresului. Când ne simțim anxioși, cu toții putem să ne deschidem telefonul și să inițiem un joc de șah în speranța că ne vom destinde. Cercetătorii atrag atenția, însă, că dificultatea jocului poate influența rezultatele. Au existat 10 nivele de joc, clasate după dificultate. Nivelele 2-4 (medii-ușoare) sunt cele mai potrivite pentru scăderea simptomatologiei atacurilor de panică, provocând jucătorii, fără a le genera anxietate și frustrare față de o posibilă partidă pierdută (Noda et al., 2019; Barzegar & Barzegar, 2017). 

2. Poate fi eficient în gestionarea simptomatologiei aferente ADHD

Tulburarea cu deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD) este o tulburare de neurodezvoltare cu debut în copilărie, adesea înainte de vârsta de 12 ani. Aceasta este caracterizată prin inatenție, hiperactivitate și impulsivitate exprimate în mai multe contexte sociale.

Cercetătorii au descoperit faptul că elevii diagnosticați cu ADHD își îmbunătățesc capacitățile de concentrare, atenție și ascultare în urma participării la un program extracurricular de șah de două ori pe săptămână, timp de patru luni. Elevii au fost învățați în sesiuni de 30-45 de minute regulile și tacticile principale ale jocului și modalitățile de rezolvare a problemelor. 

3. Poate preveni demența

Demența reprezintă ansamblul de simptome specifice declinului capacității mentale, fiind adesea asociată cu declinul memoriei, cât și cu dificultățile în gândire. În prezent, cu această afecțiune se confruntă aproximativ 50 de milioane de bolnavi. Cercetătorii surprind faptul că demența poate fi prevenită prin intermediul unor factori protectivi sau activități stimulatoare ale gândirii logice. Printre acestea se numără și șahul. Într-o cercetare din 2019, este evidențiat rolul șahului în prevenirea demenței (Lillo-Crespo et al., 2019).

Terapia prin șah

Mai multe studii de specialitate au surprins faptul că o partidă de șah jucată în cadrul unei ședințe de terapie dezvoltă și susține relația terapeutică între psiholog și client, cu condiția ca ambii jucători să cunoască, la nivel general, regulile jocului. Prin intermediul jocului de șah se simulează un scenariu critic în care se solicită luarea relativ rapidă de hotărâri „importante” pentru viața „regelui”. Astfel, în acest context, clientul poate să-și conștientizeze reacțiile în situații tensionate și poate să dezvolte niște strategii de reglare emoțională eficiente (Fadul, 2015).

Posibile dezavantaje ale șahului

Distresul apare în momentul trăirii unor evenimente percepute drept amenințătoare pentru bunăstarea fizică și psihică a persoanei, care necesită adoptarea unor modalități de adaptare. Distresul (ansamblul de emoții negative asociate stresului) poate apărea în cadrul unei partide de șah competitive sau în timpul rezolvării unei probleme de șah cu un grad ridicat de dificultate. În cadrul unor studii, în care s-au urmărit reacțiile psihofiziologice ale jucătorilor de șah în timpul rezolvării unor probleme, distresul a fost prezent prin ritmul bătăilor inimii, care a încetinit pe măsură ce dificultatea problemelor a crescut (Troubat et al., 2008), la fel și activitatea creierului (Fuentes-García et al., 2019). Cu toate acestea, dacă transformăm distresul în eustres (conotație pozitivă a stresului), este posibil să avem performanțe mult mai bune la șah și să ne bucurăm chiar și de o înfrângere, cel puțin la fel cum ne bucurăm de o victorie.

De asemenea, un alt posibil dezavantaj al șahului îl presupune resursele bogate de timp care trebuie investite în această activitate. Pentru a avea performanțe pe termen lung, trebuie să perseverăm. Așadar, pentru a a-ți menține interesul în acest „sport” este necesară prezența motivației intrinseci. Aceasta ar presupune să ne bucurăm pur și simplu de un joc de șah, fără să așteptăm neapărat să câștigăm sau să fim admirați de ceilalți și să găsim plăcere în rezolvarea unei probleme dificile de șah.

De unde încep?

Te-am convins să încerci o partidă de șah? Până îți comanzi o tablă de șah propriu-zisă, poți încerca câteva dintre numeroasele platforme de șah online. Cea mai cunoscută este aceasta, care găzduiește mai mult de 10 milioane de jocuri de șah pe zi. Platforma dispune de o interfață prietenoasă și personalizabilă. Partidele de șah se pot juca gratuit, cu orice jucător din lume. În schimb, contra-cost, platforma este dotată cu un sistem de lecții de șah și un set interminabil de probleme. O alternativă gratuită în totalitate este această platformă.

Dacă resursele online nu te atrag, cea mai simplă variantă ar fi să mergi în parc și să te așezi la o măsuță de șah. Cu siguranță va apărea cel puțin un doritor și mai mulți spectatori.

Concluzii

Cred că secretul rezistenței în timp și al creșterii comunității de șah stă în beneficiile aduse de joc în viețile jucătorilor, de la cele mai mici vârste până la senectute, atât pe plan cognitiv prin dezvoltarea de noi competențe și abilități, cât și pe plan socio-emoțional, formând strategii noi de autoreglare emoțională și de adaptare la mediul social. 

Pentru mine, șahul reprezintă nișa de eliberare din situațiile tensionate cotidiene, care îmi permite să experimentez un număr interminabil de situații și să găsesc un număr dublu de soluții. Iar, în același timp, reușesc să mă relaxez și să mă simt bine alături de cei cu care împart tabla de joc. 

Referințe:

Jianguo, P., Wenying, J., Zhigang, H., & Zhou, N. (2019). The influence of chess training on pupils’ self-efficacy， self-esteem and social anxiety. SHS Web of Conferences, 60, 01002.

Orth, U., & Robins, R. W. (2014). The development of self-esteem.Current Directions in Psychological Science,23,381–387.

Aciego, R., García, L., & Betancort, M. (2012). The Benefits of Chess for the Intellectual and Social-Emotional Enrichment in Schoolchildren. The Spanish Journal of Psychology, 15(2), 551–559.

Unterrainer, J. M., Kaller, C. P., Halsband, U., & Rahm, B. (2006). Planning abilities and chess: A comparison of chess and non-chess players on the Tower of London task. British Journal of Psychology, 97(3), 299–311.

Margulies, S. (1991). The effect of chess on reading scores: District nine chess program second year report. Unpublished manuscript, American Chess Foundation, New York.

Gobet, F., & Campitelli, G. (2006). Educational benefits of chess instruction: A critical review.

Hennessey, B.A. and Amabile, T.M. (2010), ‘‘Creativity’’, Annual Review of Psychology, Vol. 61, pp. 569-98

Ayperi, D. S. (2016). An investigation on the effectiveness of chess training on creativity and theory of mind development at early childhood. Educational Research and Reviews, 11(11), 1056–1063.

Joseph, E., Easvaradoss, V., Abraham, S., & Chandran, D. (2021). Thinking out of the box, enhancing creativity and divergent thinking through chess training. Revista Mundi Engenharia, Tecnologia e Gestão (ISSN: 2525–4782), 6(1).

Barzegar, K., & Barzegar, S. (2017). Chess therapy: A new approach to curing panic attack. Asian Journal of Psychiatry, 30, 118–119.

Mohammad Nour ElDaou, B., & El-Shamieh, S. I. (2015). The Effect of Playing Chess on the Concentration of ADHD Students in the 2nd Cycle. Procedia – Social and Behavioral Sciences, 192, 638–643.

Kim, S. H., Han, D. H., Lee, Y. S., Kim, B. N., Cheong, J. H., & Han, S. H. (2014). Baduk (the Game of Go) Improved Cognitive Function and Brain Activity in Children with Attention Deficit Hyperactivity Disorder. Psychiatry Investigation, 11(2), 143.

Lillo-Crespo, M., Forner-Ruiz, M., Riquelme-Galindo, J., Ruiz-Fernández, D., & García-Sanjuan, S. (2019). Chess Practice as a Protective Factor in Dementia. International Journal of Environmental Research and Public Health, 16(12), 2116.

Fadul, Jose. (2015). Chess Therapy. 10.13140/RG.2.1.2251.7604. 

Troubat, N., Fargeas-Gluck, M. A., Tulppo, M., & Dugué, B. (2008). The stress of chess players as a model to study the effects of psychological stimuli on physiological responses: an example of substrate oxidation and heart rate variability in man. European Journal of Applied Physiology, 105(3), 343–349.

Noda, S., Shirotsuki, K., & Nakao, M. (2019). The effectiveness of intervention with board games: a systematic review. BioPsychoSocial Medicine, 13(1). https://doi.org/10.1186/s13030-019-0164-1

Fuentes-García, J. P., Pereira, T., Castro, M. A., Carvalho Santos, A., & Villafaina, S. (2019). Psychophysiological stress response of adolescent chess players during problem-solving tasks. Physiology & Behavior, 209, 112609.